|
| © Vatican Media |
Ritul prezidat sâmbătă dimineaţa, 27 decembrie 2025, de cardinalul vicar, arhipăstorul bazilicii: să manifestăm prezenţa lui Dumnezeu acolo unde predomină absenţa fraternităţii, a dreptăţii, a adevărului şi a păcii. La Roma, mulţi şi-au pierdut speranţa, credincioşii să aducă milostivire în mijlocul mizeriilor existenţiale şi economice.
"Astăzi, în timp ce închidem Poarta Sfântă, înălţăm un imn de mulţumire Tatălui pentru toate semnele iubirii sale faţă de noi, în timp ce preţuim în inimă conştiinţa şi speranţa că îmbrăţişarea sa de milostivire şi de pace rămâne deschisă pentru toate popoarelor". Rugăciunea cardinalului arhipăstor Baldassare Reina răsună în atriul bazilicii "Sfântul Ioan din Lateran". Sâmbătă dimineaţă, 27 decembrie, s-a săvârşit solemn ritul închiderii Porţii Sfinte în "Mama tuturor Bisericilor". Cardinalul a urcat treptele în tăcere, apoi a îngenuncheat în prag, în rugăciune. Apoi s-a ridicat şi a închis uşa largă, plecându-şi capul în semn de veneraţie. După el, mulţi credincioşi se apropie de prag şi îşi pun mâinile pe el într-un gest de rugăciune şi reculegere.
A-l duce pe Domnul pe străzile Romei
Era 29 decembrie 2024, când aceeaşi Poartă a fost deschisă. Pe atunci, era sărbătoarea Sfintei Familii; astăzi este comemorarea liturgică a apostolului evanghelist, "discipolul care a devenit cel mai drag prieten al lui Isus", a subliniat cardinalul în timpul Liturghiei care a urmat. Ioan "umblase cu Isus, ascultase glasul său, chiar şi pe cel fără cuvinte, al inimii sale, punându-şi urechea pe pieptul său", a continuat el. Urmând exemplul său, aşadar, credincioşii prezenţi - între care primarul Romei, Roberto Gualtieri, şi prefectul Lamberto Giannini - sunt invitaţi să fie "slujitori ai milostivirii lui Dumnezeu", permiţându-i Domnului "să-şi găsească împlinirea într-un oraş în care mulţi şi-au pierdut speranţa".
Greutatea absenţei
Nu se poate mărturisi credinţa creştină - avertizează cardinalul arhipăstor - fără a ne preocupa de cei care, "din cauza poverilor pe care trebuie să le poarte, a durerii pe care o suferă, a nedreptăţilor pe care le îndură", nu pot percepe altceva decât absenţa. Această absenţă, pe care Reina o descrie în toate faţetele sale dramatice, este o lipsă de "solidaritate în prăpastia dintre periferie şi centru; de atenţie la greutăţile economice şi existenţiale; de fraternitate în care ne resemnăm, chiar şi în preoţime, să fim singuri sau să fim lăsaţi singuri". Şi din nou: "Absenţa în care familiile sunt împrăştiate, legăturile slăbesc, generaţiile se opun, dependenţele devin lanţuri"; lipsa "dreptăţii care nu răspunde chemării înalte a politicii de a înlătura obstacolele, astfel încât fiecare să poată găsi oportunităţi egale de a se realiza, de a da formă viselor sale, substanţă demnităţii sale, cu munca şi salarii corecte, să aibă o casă, să fie protejat şi îngrijit în propriile fragilităţi".
A învinge inerţia pentru a transfigura oraşul
Inimile multora, continuă cardinalul, sunt împovărate de privarea "de viziune şi gândire într-o perioadă în care pasiunile au devenit triste, judecăţile au devenit sumare, informaţia a pierdut legătura cu căutarea adevărului, iar cultura nu mai are învăţători credibili". Ca să nu mai vorbim de "absenţa păcii într-o lume în care predomină logica celui mai puternic". Această lipsă totală de profeţie "îl face pe Dumnezeu să tacă", mai subliniază arhipăstorul, îndemnându-i pe credincioşi să se opună "oricărei inerţii, pentru a-l putea întâlni pe Domnul" şi a transfigura "oraşul nostru", în toate locurile sale "sociale şi existenţiale".
A-i recunoaşte pe toţi ca fraţi
Aceasta, adaugă cardinalul, este "speranţa care i-a mişcat pe nenumăraţii pelerini care şi-au lăsat urmele pe străzile noastre, împovăraţi de poverile care le apăsau inima" şi care au imprimat "mângâierile lor" pe Poarta Sfântă, căutându-l pe Dumnezeu şi milostivirea sa. Şi aceasta este învăţătura pe care Jubileul o lasă fiecărui credincios: "Un sacrament răspândit al apropierii Dumnezeului surprizelor". Pentru că, deşi acum Poarta Sfântă este închisă, "Cel Înviat trece prin ea şi nu oboseşte niciodată să bată, pentru a oferi şi a găsi milostivire". De altfel, Reina aminteşte, la sfârşitul timpurilor "vom fi judecaţi de Iubire", de la a putea recunoaşte pe toţi ca fraţi, inclusiv "şi pe cei pe care îi considerăm duşmani".
Biserica din Roma să fie un laborator al sinodalităţii
În "timpul nou" care începe acum pentru Dieceza de Roma, aşadar, cardinalul vicar invită să se unească "rugăciunile şi eforturile pentru a fi un loc care revelează prezenţa Domnului, care mărturiseşte apropierea sa devenind aproape unii de alţii, fără a uita pe nimeni". Numai aşa - subliniază Reina, citându-l pe Leon al XIV-lea şi discursul său rostit pe 19 septembrie către dieceza de Roma - oraşul va putea deveni un "laborator al sinodalităţii capabil să realizeze evanghelia".
Flacăra speranţei să rămână aprinsă
În timpul rugăciunii universale se oferă şi o rugăciune pentru o Biserică "tot mai sfântă şi rodnică". În Anul Jubiliar, se oferă şi rugăciuni pentru ca "flacăra speranţei" reaprinsă în inimile credincioşilor "să continue să ardă în comunităţi, să susţină paşii lor nesiguri şi îndoielnici, să-i consoleze pe cei aflaţi în încercare şi să facă din fiecare un martor bucuros al evangheliei". În cele din urmă, se oferă o intenţie specială, cerându-i Domnului să risipească "întunericul răului care încă învăluie lumea şi să călăuzească paşii popoarelor pe calea păcii". Înainte de a împărţi solemna binecuvântare finală, cardinalul Reina îşi exprimă mulţumirile tuturor celor care au lucrat în 2025. El aminteşte de apropierea papei, îl salută pe arhiepiscopul Rino Fisichella, pro-prefectul Dicasterului pentru Evanghelizare şi responsabil de organizarea Jubileului, care a fost prezent la Liturghie; îşi exprimă recunoştinţa faţă de autorităţile civile şi militare care au asigurat securitatea în timpul acestui An Sfânt; mulţumeşte numeroşilor voluntari şi credincioşi din dieceză care au arătat "caritate şi ospitalitate" numeroşilor pelerini. Şi, aşa cum a anunţat în zilele recente, îi invită pe tineri la întâlnirea cu Leon al XIV-lea, programată pentru 10 ianuarie în Aula "Paul al VI-lea". În final, le doreşte ca noul an să fie "bogat în pacea Domnului şi între popoare". Celebrarea se încheie cu tradiţionalul colind de Crăciun Tu scendi dalle stelle, interpretat de corul Diecezei de Roma, dirijat de Monseniorul Marco Frisina.
Poarta Sfântă
În istoria Jubileelor, Poarta Sfântă a bazilicii laterane - situată în partea dreaptă a porticului - a fost prima deschisă, în timpul Anului Sfânt din 1423. Papa Martin al V-lea, înmormântat în faţa altarului principal, a identificat traversarea Porţii ca fiind ceea ce a devenit de atunci semnul prin excelenţă al pelerinajului jubiliar: trecerea prin adevăratul prag, care este Cristos, pentru a primi darul harului său. Actuala Poartă Sfântă a fost creată de sculptorul Floriano Bodini pentru Jubileul din 2000. Lucrarea o înfăţişează pe Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul, Cristos Răstignit şi stema sfântului Ioan Paul al II-lea. Mama îl protejează pe Prunc care se întinde spre Cruce, afirmând Divinitatea sa veşnică prin sacrificiu.
Celelalte rituri de închidere
Poarta Sfântă a bazilicii "Sfântul Ioan din Lateran" a fost a doua dintre bazilicile papale închisă. În după-amiaza zilei de 25 decembrie, de solemnitatea Naşterii Domnului, a fost rândul bisericii "Santa Maria Maggiore", al cărei rit a fost prezidat de cardinalul arhipăstor Rolandas Makrickas. Duminică, 28 decembrie, de sărbătoarea Sfintei Familii, va fi rândul bazilicii "Sfântul Paul din afara Zidurilor". Cardinalul arhipăstor James Michael Harvey va prezida celebrarea. În cele din urmă, pe 6 ianuarie, de solemnitatea Epifaniei Domnului, Leon al XIV-lea va închide Poarta Sfântă a bazilicii vaticane.
Isabella Piro
(După Vatican News, 27 decembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
