În perioada 20-30 septembrie 2024, un grup de 40 de tineri din toate părţile Diecezei de Iaşi a făcut un pelerinaj la sanctuarul marian de la Fatima (Portugalia), însoţiţi de pr. Cristian Diac. Pe parcursul celor zece zile, începând cu capitala spaniolă Madrid, ei au vizitat catedrale şi obiective religioase, trecând prin Avila, Salamanca, Santiago de Compostela, Braga, Porto şi Lisabona. Punctul central al pelerinajului a fost întâlnirea cu "Doamna de lumină" de la Fatima, Fecioara Maria, unde tinerii s-au rugat Sfântul Rozariu, au vizitat casele păstoraşilor vizionari şi au participat la procesiunea cu lumânări. Sfânta Liturghie, rugăciunile de dimineaţă şi de seară împreună, momentele de reculegere şi tăcere au fost cele care au ritmat tot parcursul acestui pelerinaj binecuvântat.
Pelerinajul a început în Madrid, unde l-am salutat în prima seară pe pr. Leonard Diac, care ne-a vorbit despre mentalitatea lumii în care trăieşte, experienţa şi viaţa sa pastorală.
A doua zi, 21 septembrie, am pornit spre Avila, locul unde s-a născut şi a trăit Sfânta Tereza a lui Isus. Am vizitat muzeul şi mănăstirea în care şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. Negăsind deschisă biserica din Alba de Tormes, unde a fost înmormântată, ne-am rugat împreună înaintea ei, pe treptele bisericii închinate Sfântului Ioan al Crucii, Coroniţa divinei îndurări pentru toţi cei dragi pe care îi purtam cu noi. Am vizitat în aceeaşi zi catedrala din Salamanca şi alte obiective din centrul acestui oraş.
Duminică, 22 septembrie, am pornit spre Santiago de Compostela şi am parcurs pe jos, cu entuziasm, o parte din ceea ce este cunoscut drept faimosul "El Camino", luându-ne momente de rugăciune şi de tăcere (aproape 1h din cele 5h), pe distanţa de 16 km până la catedrala închinată Sfântului Iacob cel Mare, traseu corespunzător ultimei părţi din Camino francez. Am celebrat seara Liturghia pelerinilor, simţind universalitatea Bisericii în diversitatea limbilor şi a naţiunilor.
Pelerinajul nostru s-a desfăşurat începând de luni până duminică pe teritoriul Portugaliei. Am vizitat două sanctuare în prima parte a zilei: Bom Jesus şi Sameiro, ambele situate într-un pitoresc ambient, pe muntele dinaintea oraşului Braga, iar în sanctuarul din Sameiro am celebrat Sfânta Liturghie. Nu am lăsat la o parte nici oraşul Porto, pe care nu ne-am mulţumit să-l cunoaştem doar după calitatea vinului său roşu. Am luat contact cu locurile renumite, iar a doua zi, marţi, am fost în catedrala oraşului, sfinţind zidurile acelui edificiu sacru din secolul al XII-lea cu rugăciunea de dimineaţă şi cu cântările religioase. Nu ne-au scăpat bisericile închinate sfinţilor Francisc şi Clara, atât de aurite, precum şi muzeul catedralei. În minte ne-a rămas şi apusul de soare pe care l-am avut în seara precedentă pe Podul Luis I.
În după-amiaza zilei de marţi, 24 septembrie, am ajuns la Fatima, ţinta noastră principală şi locul pe care îl aşteptam pentru a ne ruga în locul apariţiilor Fecioarei Maria în anul 1917. Am celebrat Sfânta Liturghie într-o capelă minunată, întâlnindu-l şi pe pr. Cristian Petrică Eva, care slujeşte în Portugalia. Seara am putut să ne rugăm în bazilică, acolo unde sunt mormintele vizionarilor Francisc şi Iacinta. Am participat la Rozariu împreună cu toţi pelerinii şi am mers în procesiune cu lumânările aprinse.
Următoarea zi a fost una intensă: am vizitat muzeul sanctuarului, unde am fost însoţiţi de un ghid care ne-a vorbit despre diversele exponate, despre coroana Fecioarei, cu glonţul care a intrat în corpul Papei Ioan Paul al II-lea în atentatul din 13 mai 1981, despre trandafirii de aur pe care Fecioara i-a primit de la papii care au vizitat-o la acest sanctuar etc. Am celebrat prima Sfânta Liturghie în grup, iar apoi am participat la cea a pelerinilor, în limba portugheză. După-amiaza am parcurs Calea sfintei cruci pe o vreme neprielnică, dar specială, care ne-a invitat la interiorizare. Am trecut pe la casele (devenite muzeu) ale vizionarilor păstoraşi. Seara ne-am adunat din nou la Rozariul urmat de procesiune şi ne-am bucurat să fim împreună apoi cu lumânările aprinse.
Ziua de joi am petrecut-o în prima parte tot la Fatima, vizitând un muzeu impresionant, care redă în figuri de ceară 30 de scene din viaţa Mântuitorului, un must-see (neapărat de văzut!) pentru cine ajunge la Fatima. După momente de reculegere şi rugăciune împreună, am părăsit Fatima, cu gândul în fiecare dintre noi de a reveni în acest loc unde se simte aşa intens duioşia şi iubirea Mariei.
Ne-am îndreptat spre Mănăstirea Bathalha, unde am admirat biserica şi ansamblul edificiului, pentru frumuseţea ornamentelor gotice. Am celebrat Sfânta Liturghie în sanctuarul din Santarem, unde a avut loc o minune euharistică în anul 1266, vizibilă şi astăzi. Ne-am închinat în faţa Preasfântului Sacrament şi a ostensoriului, unde se vede clar sângele viu al lui Isus care, pe alocuri, îi conturează trăsăturile chipului.
Seara am ajuns la Linho, în apropiere de Lisabona, fiind cazaţi într-o casă de spiritualitate primitoare.
Vineri, 27 septembrie, a fost o zi în care am văzut două obiective reprezentative pentru cultura şi istoria portugheză: Sintra, cu Palatul Pena şi Quinta de Regaleira. Sfânta Litughie am celebrat-o în această zi în frumoasa capelă a Surorilor Doroteia, la care am fost cazaţi şi care ne-au oferit o găzduire cordială şi atentă, fiind un adevărat exemplu de slujire cu iubire pentru noi. Deşi a fost o zi cu mulţi paşi fizici parcurşi, am avut în vedere să ne luăm timp şi pentru recitarea Sfântului Rozariu, aşa cum am obişnuit să facem zilnic, pe tot parcursul pelerinajului.
Sâmbătă, 28 septembrie, a fost o zi pe care am petrecut-o în Lisabona. Am admirat mai întâi somptuoasa construcţie a catedralei, ridicată în secolul 12, închinată tot Preasfintei Fecioare Maria, plimbându-ne ochii pe exponatele pe care le are tezaurul acesteia, stăruind însă, în interiorul bisericii, asupra baptisteriului, unde în anul 1195 a fost botezat Sfântul Anton (de Lisabona mai întâi!) devenit de Padova. În biserica aflată pe locul în care s-a născut Sfântul minunilor am celebrat Sfânta Liturghie, am cântat din inimă şi i-am cerut ajutorul.
Pentru că eram în Lisabona, oraşul care adăposteşte al doilea cel mai mare Oceanario din lume, am vrut să vedem varietatea peştilor din lumea subacvatică, amuzându-ne şi de caracterul atât de jucăuş al unor fiinţe precum vidrele. Fantezia Creatorului s-a văzut atât de bine în frumuseţea culorilor şi a formelor peştilor! Seara am urcat pe dealul pe care tronează Statuia Cristo Rei şi i-am cântat Regelui ceresc Christus vincit... Statuia, înaltă de 28 m, pe un soclu de 82 m, este iarăşi un must-see şi reprezintă recunoştinţa Portugaliei către Isus pentru că a fost ferită de Al Doilea Război Mondial.
Am încheiat această ante-penultimă zi a pelerinajului nostru cu o oră de adoraţie euharistică, într-o atmosferă de intimitate şi regăsire sufletească în faţa lui Isus, încredinţându-ne cu totul lui sufletele, dorinţele, durerile, pe cei dragi ai noştri şi pe toţi cei pe care îi purtam în rugăciune, prin intermediul textului meditat pe baza Novenei Dăruirii de Sine a pr. Dolindo Ruotolo.
Duminică, 29 septembrie, am celebrat Liturghia în frumoasa biserică Santa Maria de Belem. Apoi am vizitat Mănăstirea Jeronimos, Monumentul descoperirilor şi Torre de Belem. Întorcându-ne la Madrid, în ultima zi, luni, ne-am bucurat din nou de însoţirea pr. Leonard Diac, care ne-a prezentat Catedrala "Sfânta Maria la Real" de la Almudena. Am celebrat ultima Sfântă Liturghie a pelerinajului în frumoasa Capela a Preasfântului Sacrament, încheind cu "Rugăciunea la sfârşit de pelerinaj".
Atâtea locuri frumoase, sanctuare şi bazilici, atâtea momente spirituale individuale şi comune pot numai să îmbucure şi să înalţe sufletele! Tinerii au arătat spirit de comuniune, poftă de rugăciune şi de cântare, prezenţă activă la celebrări. Fiecare zi a avut o amprentă sacră aparte. Fecioara Maria, Regina Rozariului a fost atât de primitoare, iar clipele la Fatima au fost pline de binecuvântările ei materne!
Mulţumiri pentru iniţiativa şi organizarea acestui pelerinaj pr. Cristian şi co-organizatoarelor Andreea Ghiuzan, Cristina Creţu şi Ana Moraru. Dumnezeu, căruia i se cuvin toate mulţumirile, să ofere timp şi pentru alte pelerinaje, căci un pelerinaj este un gest de iubire pe care cineva şi-l face sieşi şi mai ales propriului suflet.
Tinerii pelerini
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 20-30 septembrie: Pelerinajul tinerilor la Fatima
