Pelerinaj marian "Pe urmele Fecioarei Maria, Regina Sfântului Rozariu"
În perioada 3-14 octombrie 2016, un grup de 44 persoane, catolici din mai multe dieceze romano-catolice şi eparhii greco-catolice din România, dar şi câţiva ortodocşi, au pornit într-un pelerinaj organizat de domnul Vicenţiu Ciocan, conduşi cu credinţă şi competenţă de pr. Alois Moraru, decan de Piatra, pe urmele sfintei Fecioare Maria, cu rozariul în mână, pentru a o venera în sanctuarele din Franţa, Spania şi Portugalia.
La 7 octombrie se celebrează sărbătoarea sfintei Fecioare Maria, Regina Rozariului, sărbătoare instituită de papa Pius al V-lea în anul 1573, după victoria de la Lepanto din anul 1571, împotriva turcilor, pentru a-i mulţumi Maicii Domnului pentru această victorie. Nu se putea prilej mai nimerit ca în luna octombrie, când din punct de vedere astronomic soarele intră în constelaţia Fecioarei, iar noi, creştinii catolici, o cinstim în mod deosebit pe Mama lui Isus, ca Regina Sfântului Rozariu, să ne manifestăm credinţa, prin participarea zilnică la sfânta Liturghie în limba română celebrată de preotul însoţitor în sanctuarele de pe traseu şi să recităm zilnic sfântul Rozariu, aşa cum ne-a cerut-o sfânta Fecioară la Fatima, la 13 mai 1917.
Deschiderea pelerinajului s-a făcut în capela Medaliei Miraculoase din Paris. După ce am trecut prin poarta sfântă, am recitat sfântul rozariu împreună cu surorile mănăstirii, între care am descoperit cu plăcere două surori din România şi am participat cu credinţă la sfânta Liturghie.
La 27 noiembrie 1830, în Rue du Bac, Paris, Franţa, în capela Casei Mamă a Fiicelor Carităţii, Sfânta Fecioară a apărut unei tinere novice a Surorilor de Caritate ale Sfântului Vincenţiu de Paul, sora Ecaterina Labouré.
Fecioara Maria îi ceru să se bată o medalie, după modelul pe care aceasta îl văzu în viziune şi îi spuse: "Toate persoanele care o vor purta vor primi mari haruri; harurile vor fi şi mai abundente pentru persoanele care o vor purta cu încredere".
Adevărul de credinţă exprimat de cuvintele înscrise pe medalie "O Marie, concepută fără de păcat..." anticipa solemna definiţie de credinţă a Bisericii făcută de papa Pius al IX-lea la 8 decembrie 1854, confirmată mai apoi de însăşi Fecioara Maria la Lourdes în apariţia de la 25 martie: "Eu sunt Imaculata Concepţie".
Următoarea oprire a fost la mănăstirea din Nevers, unde a trăit în rugăciune şi umilinţă sfânta Bernadeta, vizionara de la Lourdes. Sfânta Liturghie s-a celebrat în capela în care se află mormântul sfintei Bernadeta Soubirous.
Lourdes, cel mai renumit loc de pelerinaj marian, celebru pentru vindecările miraculoase şi pentru izvorul cu apă binefăcătoare, ne-a primit cu mult fast. În anul 1858, în apropiere de Grota Massabielle, Bernadette Soubirous, de mai multe ori, a văzut-o pe Sfânta Maria care s-a prezentat ca fiind "Neprihănita Zămislire". Zeci de mii de pelerini erau prezenţi pentru a sărbători ziua sfântului rozariu, mobilizaţi de călugării dominicani. Ne-am unit în rugăciune cu ei în ceremoniile fastuoase de pe esplanada sanctuarului cu procesiunea cu sfântul sacrament şi binecuvântarea miilor de bolnavi, dar mai ales seara la recitarea sfântului Rozariu, când am trecut prin poarta sfântă cu lumânările aprinse în mână. Un moment deosebit de mărturisire a credinţei catolice l-a constituit parcurgerea drumului crucii, rememorând patima lui Isus Cristos pe Golgota. În ziua de 7 octombrie, sărbătoarea sfântului Rozariu, ivirea zorilor, la ora 6.00, ne-a găsit în rugăciune pe malul râului Gave, în faţa statuii Maicii Domnului din grota Masabielle. Prin intermediul internetului creştinii din lumea întreagă, dar mai ales familiile şi prietenii noştri din România au putut participa în direct la sfânta Liturghie în limba română, celebrată de preotul grupului împreună cu preotul român Mihai Percă, prezent la Lourdes de mai mulţi ani. Cuvintele lui din timpul predicii referitoare locurile sfinte în care ne aflam ne-au umplut inima de bucurie şi de haruri sfinte.
În drum spre Fatima, ne-am oprit pentru câteva ore la mormântul apostolului Iacob din catedrala Santiago de Compostela.
Momentele înălţătoare trăite la Lourdes le-am retrăit la Fatima. În apariţiile începute la 13 mai 1913, celor trei mici păstori Lucia, Iacinta şi Francisc, prezentându-se ca "Sfânta Fecioară a Rozariului", sfânta Fecioară Maria le-a recomandat cu insistenţă să recite rozariul în toate zilele, pentru a obţine terminarea războiului. O recomandare ce se reînnoieşte şi azi: şi noi vrem să primim cererea maternă a Fecioarei, angajându-ne să recităm cu credinţă coroana Rozariului pentru pace în familii, în naţiuni şi în lumea întreagă. Ştim, totuşi, că adevărata pace se răspândeşte acolo unde oamenii şi instituţiile se deschid spre Evanghelie. În seara zilei de 8 octombrie pe esplanada din faţa bazilicii Fatima, a răsunat din nou "Bucură-te, Marie, cea plină de har", în limba română, prin vocea melodioasă a tinerei Ema Cuvinciuc din Roman, cu ocazia recitării sfântului rozariu şi procesiunii cu statuia Maicii Domnului. Această statuie însoţită de mii de pelerini cu lumânările aprinse, purta în coroana sa glonţul cu care s-a încercat asasinarea papei Ioan Paul al II-lea, la 13 mai 1981, prevestire făcută aici, la Fatima, celor trei copilaşi, de către Maica Sfântă. Sfânta duminică ne-a oferit prilejul de a participa la sfânta Liturghie internaţională desfăşurată pe esplanadă, alături de zeci de mii de pelerini de pe toate meleagurile lumii, dar mai ales alături de membrii Asociaţii Scout prezenţi de la cei mai mici până la vârste venerabile, în uniforme specifice şi bine disciplinaţi. Ne-am bucurat şi noi pentru că, printre zecile de preoţi concelebranţi, s-a aflat şi preotul nostru, Alois Moraru. Episodul Fatima s-a încheiat cu participarea la Calea Crucii din parcul Ajustel.
La Madrid am avut prilejul de a participa la sfânta Liturghie în limba română, celebrată în catedrala "Nostra Senora de la Almudena", sfinţită în 1993 de către papa Ioan Paul al II-lea. Leonard Diac, preotul comunităţii romano-catolice din Madrid, ne-a prezentat informaţii referitoare la aceasta catedrală şi referitoare la comunitatea românească pe care o păstoreşte.
Pelerinajul nostru a continuat cu Torreciudad. Fondatorul organizaţiei Opus Dei, sfântul Josemaria Escriva a ridicat aici, în mijlocul naturii, un impresionant sanctuar marian. În Spania există credinţa că Fecioara Maria este protectoarea familiei. În Torreciudad, provincia Huesca, există cel mai mare altar din Spania închinat Fecioarei Maria. Ne-am bucurat când am văzut, printre miile de imagini ale Sfintei Fecioare aduse de pelerini din toate colţurile lumii, icoane şi statui ale Mariei aduse de pelerini români, mai ales de cei care trăiesc în Spania şi care an de an vin aici în pelerinaj, pentru a se ruga pentru familiile lor.
Cu o parte dintre aceşti români am trăit cele mai frumoase momente ale pelerinajului nostru, cu ocazia sărbătorii Las Fiestas de Pilar, sărbătoarea oraşului şi sărbătoarea spaniolilor de pretutindeni. Sute de grupuri îmbrăcate în port popular participă la depunerea de flori. Oraşul Zaragoza găzduieşte cel mai vechi sanctuar marian din lume şi cel mai important din Spania. Pe malul râului Ebro se înalţă solemn, străjuit de cele patru turnuri, sanctuarul "Madonna del Pilar" ("pilar", în limba spaniolă, ar însemna stâlp, pilastru, coloană).Tradiţia spune că în aceste părţi ale Spaniei a ajuns sfântul Iacob, fratele lui Ioan. Oarecum descurajat de insuccesul evanghelizării sale, el a început să plângă şi să se roage. În jurul anului 40, Maria i-ar fi apărut apostolului pe un stâlp de alabastru şi i-ar fi cerut să construiască, în acel loc, o biserică. Capela în care se află stâlpul care susţine statuia Maicii Domnului, o mică statuie (39 cm) de lemn cu încrustaţii de argint, este zona cea mai vizitată de pelerini. Statuii Mariei i se schimbă veşmântul în funcţie de culorile liturgice sau de diferite circumstanţe. Există chiar şi un veşmânt în culorile drapelului românesc, donat de comunitatea românilor catolici din Zaragoza. Statuia a fost încoronată la 20 mai 1905, cu o coroană ornată cu circa zece mii de pietre preţioase, binecuvântată solemn de papa Pius al X-lea. În timpul războiului civil din Spania dintre anii 1936 şi 1939, asupra bisericii au căzut trei bombe, dar niciuna dintre ele nu a explodat. Două dintre ele pot fi văzute şi azi, expuse pe un perete interior.
"Omul sfinţeşte locul" este un dicton românesc, care se poate verifica cu prisosinţă aici, la mii de kilometri de patria natală, prin preotul Ionel Jicmon, originar din Luizi-Călugăra, judeţul Bacău, care, de câţiva ani, de când păstoreşte comunitatea catolică din Zaragoza, a reuşit să facă minuni româneşti. Una dintre acestea este şi participarea zecilor de români de la cel mai mic (am văzut prunci în landou) îmbrăcaţi în straie populare româneşti, la depunerea de flori la statuia Fecioarei del Pilar. În ultimii doi ani comunităţilor de români din Zaragoza şi Lleida li s-au alăturat şi pelerini veniţi din România. Sfânta Liturghie a hramului s-a desfăşurat în biserica "Sfânta Fecioară Maria a Unităţii", la care au participat zeci de pelerini din comunităţile din Zaragoza, Lleida şi pelerinii noştri veniţi special pentru această sărbătoare. Sfânta Liturghie a fost concelebrată de preoţii români: pr. Alois Moraru, paroh de Barticeşti (jud. Neamţ) şi decan de Piatra, pr. Adrian Burcă, parohul comunităţii din Lleida, pr. Paul Fechetă, pr. Adrian Blaj, pr. Ioan Blaj, misionar în Ecuador, dar şi pr. Ionel Jicmon. Pentru comunitatea catolică din Zaragoza, sărbătoarea Pilarului a devenit un simbol de referinţă a credinţei în arătarea Maicii Domnului în acest loc. Am simţit-o împreună când am parcurs drumul până la statuia Maicii Domnului del Pilar, în aplauzele şi aprecierile, miilor de asistenţi.
Fecioara Maria este modelul prin excelenţă care ne arată cum să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru darurile milostivirii sale: a spus papa Francisc la predica sfintei Liturghii celebrată duminică, 9 octombrie 2016, la încheierea jubileului marian din Anul Sfânt al Milostivirii. "Eu sunt Fecioara sfântă a Rozariului. Am venit să îndemn pe credincioşi să-şi schimbe viaţa şi să nu mai pironească prin păcate pe Cristos Domnul care este deja prea jignit. De aceea oamenii să recite sfântul Rozariu şi să facă pocăinţă pentru păcate" (Fatima, 13 octombrie 1917). Rozariul este fără îndoială rugăciunea cea mai scumpă şi cea mai plăcută preasfintei Fecioare Maria, care, după cum ştim, a apărut la Lourdes Bernadetei şi mai târziu la Fatima celor trei copii, având în mână sfântul Rozariu. Sfântul Rozariu, care a adus atâtea binefaceri poporului lui Dumnezeu în decursul veacurilor şi înfloreşte şi astăzi în pietatea credincioşilor, să dea roade în viaţa creştină, în familii şi în societate. Sfântul Rozariu este rugăciunea înfiinţată de sfântul Dominic, spre a cinsti douăzeci din cele mai însemnate mistere ale vieţii, suferinţei şi slavei lui Isus Cristos şi ale sfintei Fecioare Maria. În 2017 va fi jubileul a 100 de ani de la apariţiile de la Fatima, la care va participa şi papa Francisc.
Regina Preasfântului Rozariu, roagă-te pentru noi!
Prof. Vicenţiu Ciocan
*
Impresii:
"Am pornit de acasă în pelerinaj, întrerupând preocupările cotidiene, urcând în diferite mijloace de transport - maşini, autocare, avioane - şi am plecat în celălalt capăt al Europei, să mă rog Maicii Domnului cu diferite intenţii, atât personale, cât şi din partea altora, să îmi plec genunchiul şi fruntea în diferite biserici şi sanctuare care i-au fost închinate. Am plecat la drum fără o documentare deosebită asupra ţărilor, localităţilor, drumurilor de parcurs şi obiectivelor de vizitat. Doar o broşură cu programul pelerinajului, cu rugăciuni, cu cântece, actele, un telefon şi o tabletă cu hărţi şi gps, câţiva bani pentru mâncare, un bagaj atent drămuit, încredere în competenţa domnului Vicenţiu Ciocan, organizatorul inimos acestui pelerinaj, încredere în capacităţile piloţilor avioanelor cu care am zburat din Iaşi până lângă Paris, şi şoferilor autocarului care ne-a purtat prin Franţa, Spania, Portugalia şi iarăşi Spania şi înapoi în Franţa, şi având multă speranţă în providenţa lui Dumnezeu. Şi într-adevăr am simţit providenţa lui Dumnezeu şi mijlocirea Fecioarei Maria pe unde am fost şi prin oamenii pe care i-am întâlnit. Am admirat multe în cadrul acestui pelerinaj. Au fost frumoase momentele de comuniune în autocar, când ne-am rugat împreună, am cântat împreună, ne-am prezentat la microfon, sau când i-au fost adresate întrebări despre credinţă părintelui Alois Moraru, care ne-a însoţit, de la care am primit multe dintre răspunsurile căutate. Au fost şi peripeţii, au fost şi momente în care nu totul a fost cum era în plan, au fost şi stropi de ploaie, dar a fost frumos. Când am «aterizat», la propriu, în oraşul unde locuiesc, deja priveam oamenii şi locurile cu alţi ochi. Simţeam un amestec de emoţia revederii locurilor cunoscute, număram minutele până la revederea cu cei din familie care mă aşteptau, dar deja mi-era dor după locurile văzute. M-am gândit cu recunoştinţă la domnul Vicenţiu Ciocan, organizatorul acestui pelerinaj şi al multor altor pelerinaje, care a fost de atâtea ori în aceste locuri de pelerinaj, şi am înţeles de ce se întoarce an de an, cu grupuri noi de pelerini, sau chiar cu pelerini aflaţi la a doua, a treia călătorie cu domnia sa... Da, suntem călători pe acest pământ şi pelerinajul este parte a călătoriei... Mi-au răsunat în minte cuvintele lui Dante Alighieri, în Divina commedia: «Nel mezzo del cammin di nostra vita»... în mijlocul drumului vieţii noastre, cu care îşi începe opera sa faimoasă în care descriere călătoria sa în lumea de dincolo... Ei, noi n-am fost decât în vestul Europei, deşi ne exprimăm uneori «Am fost dincolo... în lumea de dincolo de graniţă». Sper totuşi să nu fiu încă la jumătatea drumului vieţii mele, dar cu siguranţă acest pelerinaj este un moment de cotitură în trăirea vieţii mele de creştin şi sper să continui să aplic propunerile bune pentru viaţa mea pe care le-am făcut în faţa Maicii Domnului, mai ales la Lourdes - unde am simţit emoţia culminantă a pelerinajului." (Ovidiu Bişog)
"Ţin să vă transmit sincere mulţumiri pentru perioada frumoasă pe care am petrecut-o împreună în minunatul pelerinaj. Pentru toate locurile vizitate, că am reuşit să îndeplinim toate obiectivele prezentate în program; pentru momentele de priveghere mariană, care pentru mine nu era ceva nou, însă am conştientizat că, de fiecare dată, aceste momente se simt şi se trăiesc tot mai profund; iar nu în ultimul rând, pentru perioada pe care aţi ales-o pentru acest pelerinaj. Cred că toate acestea nu au fost întâmplătoare, ba din contră, cred că v-au fost inspirate de sursa divină." (Ioana)
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 3-14 octombrie: Pelerinaj marian "Pe urmele Fecioarei Maria, Regina Sfântului Rozariu". Foto: Ovidiu V. Bişog
