Joi, 29 septembrie 2016, în sărbătoarea sfinţilor arhangheli Mihail, Gabriel şi Rafael şi în apropierea încheierii Anului Sfânt al Milostivirii, un grup de 40 de credincioşi din comunitatea română din Lleida, însoţiţi de rude şi de prieteni din ţară, sub grija atentă a părintelui Adrian Burcă, am pornit dis de dimineaţă în călătorie pentru a o vizita pe preasfânta Fecioară Maria de la Fatima.
Prima oprire importantă am făcut-o la Guadalupe, al doilea centru de pelerinaj ca importanţă în Spania, după cel de la Santiago de Compostela. Aflată în sudul Spaniei, această mică localitate de numai 2.000 de locuitori găzduieşte mănăstirea regală "Sfânta Fecioară Maria de Guadalupe", construită în ţinutul în care pe la începutul secolului al XIV-lea a fost găsită o statuie a sfintei Fecioare Maria în râul Guadalupe, statuie care, conform legendei, a fost sculptată de apostolul Luca, a trecut pe la diverşi credincioşi, papi sau episcopi, făcând diferite minuni, iar în timpul cuceririi maure a fost ascunsă în râul Guadalupe, unde a rămas până a fost descoperită de un păstor.
După ce am vizitat mănăstirea şi împrejurimile, am reluat călătoria spre obiectivul nostru principal. Lungile ore de călătorie au fost pline de rugăciune, îndeosebi de rugăciunea sfântului Rozariu, de cântece, experienţe puse în comun, acest lucru contribuind la închegarea grupului şi la creşterea sentimentului de apartenenţă la o comunitate unită în rugăciune, cu acelaşi dor, acela de a o întâlni pe mama noastră.
Ajunşi la Fatima la o oră târzie, găzduiţi de călugării verbiţi din localitate, ne-am retras pentru a reface forţele pentru ziua următoare, zi care a început cu sfânta Liturghie într-o capelă a sanctuarului. La sfârşitul acesteia, am vizitat cu pietate grota, înconjuraţi de pelerini din întreaga lume şi copleşiţi de un fior inexplicabil, dar aproape palpabil. Ne-am îndreptat apoi către Cova da Iria, unde am parcurs în rugăciune şi cântece Calea Sfintei Cruci.
După ce am luat prânzul pregătit de gazdele noastre, ne-am îndreptat către alt lăcaş al sfintei Fecioare, cel de la Batalha. O biserică impresionantă prin prezenţa masivă a frontoanelor, capitelurilor, construită la porunca regelui Juan I pentru a mulţumi pentru ajutorul divin primit pentru a câştiga bătălia de la Aljubarrota, şi devenită cu timpul simbol al mândriei naţionale.
După cină ne-am îndreptat din nou către sanctuar pentru a ne ruga sfântul Rozariu împreună cu toţi pelerinii, în jurul Maicii Domnului, statuie care are în coroană glonţul care l-a rănit pe Sfântul Părinte papa Ioan Paul al II-lea şi pe care i l-a oferit sfintei Fecioare care i-a salvat viaţa. Iar la final, cel mai emoţionant moment, din perspectiva multora dintre noi, a fost procesiunea cu lumânări. Şi noi, cu lumânări aprinse în mână, am urmat crucea luminoasă care deschidea procesiunea, urmată de statuia sfintei Fecioare frumos împodobită cu flori şi am cântat cu emoţie şi speranţă deplină în mama noastră: Ave Maria!
Ziua următoare, la prima oră a dimineţii, am participat la sfânta Liturghie în capela centrului verbit, iar apoi am plecat să vizităm un sfânt atât de îndrăgit nouă şi la ajutorul căruia apelăm ori de căte ori avem nevoie de ajutorul Domnului sau vrem să-i aducem mulţumire pentru sprijinul primit în nevoi: sfântul Anton de Padova. I-am adresat şi lui rugăciunile noastre, la final părintele Adrian oferindu-ne binecuvântarea cu relicvia care se păstrează în sanctuar. După un scurt tur prin capitala Portugaliei şi o plimbare cu tuctucul (o maşină descoperită care transportă turiştii prin oraş) până la restaurantul unde am luat prânzul, am revenit la Fatima, pe traseu răcorindu-ne picioarele obosite în apele oceanului. Am participat din nou la sfânta Liturghie, iar apoi ne-am îndreptat către sanctuar, de data aceasta plin ochi de pelerinii adunaţi la sfântul Rozariu şi la procesiunea cu lumânări. I-am adresat Mamei noastre toate rugăciunile şi intenţiile noastre bune, iar apoi ne-am luat rămas bun, cu gândul de a reveni în acest loc încărcat de har şi de credinţă.
La prima oră a dimineţii ne-am îndreptat către Madrid, unde comunitatea română de acolo tocmai celebrase Liturghia de hram, în cinstea Mamei Unităţii, patroana comunităţii române catolice din Spania. Am fost primiţi cu braţele deschise de comunitatea aflată în grija părintelui Leonard Diac, pe care majoritatea dintre noi am avut bucuria de a-l cunoaşte pe când se afla la Lleida.
Nu se putea să plecăm din Madrid fără a o vizita pe sfânta Fecioară, de data aceasta în catedrala Almudena. Înainte de a trece prin poarta sfântă, am cerut împreună indulgenţa plenară, fiecare prezentând apoi intenţiile şi gândurile personale.
Ne-am reînceput călătoria spre Lleida, unde am ajuns duminică seara obosiţi, dar fericiţi, îmbogăţiţi de experienţele trăite, de momentele de rugăciune împărtăşite, atinşi de sfinţenia unor locuri încărcate de har şi de spiritualitate.
Aşa cum spunea părintele Adrian, pelerinajul nostru nu se termină, fiecare dintre noi continuând călătoria ajutaţi de rugăciune şi de o convertire continuă. Îi mulţumim Domnului şi sfintei Fecioare pentru acest pelerinaj în care am primit atâtea haruri şi în care am avut ocazia să ne rugăm împreună în aceste locuri privilegiate pentru noi, pentru familiile noastre, pentru toţi aceia care sunt încredinţaţi rugăciunilor noastre.
Florentina Budău
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 29 septembrie - 2 octombrie: Lleida (Spania): Jurnal de călătorie
