Papa Francisc: Audienţa generală "interreligioasă" (28 octombrie 2015)
Miercuri, 28 octombrie 2015, în Piaţa "Sfântul Petru", a avut loc o audienţă generală "interreligioasă" cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a declaraţiei conciliare "Nostra aetate". Înainte de a merge la audienţa generală în Piaţa "Sfântul Petru", Sfântul Părinte Francisc i-a întâlnit pe bolnavi şi pe neputincioşi adunaţi în aula "Paul al VI-lea" din cauza vremii urâte.
Erau prezenţi la audienţă reprezentanţi ai diferitelor religii şi participanţii la Întâlnirea internaţională organizată, cu ocazia aniversării, de Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios în colaborare cu Comisia pentru raporturile religioase cu ebraismul din Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi cu Universitatea Pontificală Gregoriana.
Întâlnirea s-a deschis cu saluturile preşedintelui Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, cardinalul Jean Louis Tauran, şi al preşedintelui Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, cardinalul Kurt Koch; apoi, după citirea unui text din "Nostra aetate" în diferitele limbi, Sfântul Părinte Francisc a prezentat meditaţia sa despre temă.
Prezentăm în continuare textul saluturilor:
* * *
Salutul cardinalului Jean Louis Tauran
Sanctitate,
Au trecut cincizeci de ani de la promulgarea declaraţiei conciliare Nostra aetate, când Biserica, punându-se în ascultarea unei lumi aflate în schimbare rapidă, a început în mod hotărât să-i invite pe membri săi să promoveze relaţii de respect, de prietenie şi de dialog cu persoane de alte religii.
Sunt prezenţi aici, printre alţii, participanţii la Întâlnirea internaţională despre Nostra aetate, care se desfăşoară la Universitatea Pontificală Gregoriana, şi reprezentanţi ai diferitelor religii. Ne dă speranţă, în căutarea noastră comună a păcii, promisiunea profetului Isaia: "Pe muntele acesta, va înlătura vălul pus pe faţa tuturor popoarelor" (Is 25,7).
Noi, adunaţi cu toţii aici astăzi cu dumneavoastră, Sfinte Părinte, suntem martori, moştenitori şi protagonişti ai drumului spre acel munte, care uneori a fost un urcuş obositor, dar mereu exaltant, în aceşti primi cincizeci de ani.
Mulţumim pentru mărturia dumneavoastră luminoasă, care ne încurajează să continuăm pe drumul dialogului interreligios, mergând în întâmpinarea celorlalţi credincioşi cu o conştiinţă clară a identităţii noastre, dar cu un spirit de mare respect, stimă şi prietenie, gata să lucrăm împreună cu acela care se roagă şi gândeşte în manieră diferită de noi.
Mulţumim, Sfinte Părinte, pentru invitaţiile dumneavoastră neîncetate şi neobosite, adresate nouă celor care credem şi tuturor bărbaţilor şi femeilor de bunăvoinţă, să ne străduim pentru pace eliminând nedreptăţile şi inegalităţile şi să ne îngrijim de casa noastră comună.
Astăzi, adunaţi aici la Roma, în jurul dumneavoastră, Succesor al lui Petru, vrem să ne rugăm pentru pace - aşa cum s-a întâmplat în trecut în Zilele de la Assisi, şi să mărturisim întregii lumi că fraternitatea universală este posibilă. Mulţumesc.
Salutul cardinalului Kurt Koch
Sfinte Părinte,
Pentru mine este o bucurie şi o onoare să vă pot saluta aici în Piaţa "Sfântul Petru" şi în numele reprezentanţilor comunităţii ebraice care participă la Întâlnirea internaţională cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a promulgării declaraţiei Nostra aetate, şi îndeosebi în numele delegaţiei de la World Jewish Congress. Audienţa de astăzi este o importantă contribuţie la aprofundarea acelei "culturi a întâlnirii" dintre persoane, popoare şi religii care este mult la inima dumneavoastră, Sfinte Părinte.
O întâlnire vestitoare de promisiuni a avut loc şi la începutul procesului care a condus la redactarea declaraţiei Nostra aetate. Este vorba despre colocviul care a avut loc la 13 iunie 1960 dintre sfântul Papă Ioan al XXIII-lea şi istoricul ebraic Jules Isaak, care i-a prezentat Suveranului Pontif un Denkschrift cu cererea urgentă de a promova o nouă viziune a raporturilor dintre Biserică şi ebraism. După numai câteva luni de la această întâlnire, Papa Ioan al XXIII-lea încredinţa misiunea de a pregăti, pentru Conciliu, o declaraţie despre poporul ebraic. Acest text a fost în sfârşit introdus ca al patrulea articol în declaraţia despre relaţiile Bisericii cu religiile necreştine.
Acest articol reprezintă nu numai punctul de plecare, ci însuşi apogeul întregii declaraţii Nostra aetate. De fapt, Biserica are cu poporul ebraic o relaţie cu totul deosebită, aşa cum se citeşte deja în prima frază: "Scrutând misterul Bisericii, Conciliul reaminteşte legătura ce uneşte în mod spiritual poporul Noului Testament cu neamul lui Abraham" (Nostra aetate, 4). În lumina acestei comuniuni care există între evrei şi creştini în istoria mântuirii, Conciliul scoate în evidenţă rădăcinile ebraice ale credinţei creştine şi recunoaşte marele "patrimoniu spiritual comun" creştinilor şi evreilor. Conciliul deplânge în afară de asta orice ură şi manifestare de violenţă îndreptate, şi din partea creştină, împotriva poporului ebraic şi condamnă orice formă de antisemitism.
Nostra aetate este considerată pe bună dreptate documentul de bază şi Magna Charta a unei relaţii rodnice dintre Biserica catolică şi poporul ebraic. În a 50-a aniversare a acestei declaraţii, putem aminti cu recunoştinţă că şi după Conciliu toţi Pontifii care s-au succedat au confirmat şi aprofundat perspectivele încurajatoare care se întemeiază în Nostra aetate. Sfinte Părinte, dumneavoastră aţi reafirmat de fiecare dată marea apreciere faţă de poporul ebraic; îndeosebi aţi exprimat-o în timpul vizitei dumneavoastră în Ţara Sfântă cu rugăciunea la Zidul Plângerii şi reflecţia emoţionantă la Memorialul Yad Vashem.
În zilele noastre, într-un moment în care se ridică din păcate noi valuri de antisemitism, dumneavoastră, Sfinte Părinte, ne amintiţi fără încetare nouă creştinilor că este imposibil a fi în acelaşi timp un creştin şi un antisemit. Pentru acest mesaj clar al dumneavoastră şi pentru bunăvoinţa pe care aţi arătat-o mereu faţă de fraţii noştri şi surorile noastre evrei, vă mulţumesc din inimă, şi în numele reprezentanţilor ebraici prezenţi aici şi al întregii comunităţi ebraice şi cer asupra noastră beracha a dumneavoastră. Shalom!
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
