Interviu luat cardinalului secretar de stat Pietro Parolin
Papa cere să fim martori ai unei Biserici îndreptate spre lume
de Massimiliano Menichetti
Papa se pregăteşte să plece în a 34-a călătorie apostolică: va încheia Congresul Euharistic la Budapesta, apoi va vizita Slovacia. Este mare aşteptarea pentru venire Succesorului lui Petru. O vizită apostolică dublă - reafirmă cardinalul secretar de stat Pietro Parolin - pe care însuşi papa a anunţat-o la întoarcerea din Irak şi care se naşte din dorinţă şi din rugăciune. La sanctuarul naţional din Šaštin - remarcă el - va fi un "pelerinaj care are loc după intervenţia chirurgicală pe care a avut-o papa, deci într-un anumit sens şi pentru a mulţumi Sfintei Fecioare Maria pentru buna reuşită a acestei intervenţii".
Însuşi papa, explică secretarul de stat, "în cursul interviului în călătoria de întoarcere din Irak, a anunţat această dorinţă a sa, această intenţie a sa care - aşa cum se întâmplă adesea pentru călătorii - s-a născut, spune el, din rugăciune: dorinţa, intenţia de a merge să prezideze Liturghia de încheiere a Congresului Euharistic Internaţional de la Budapesta, care a fost deja amânat din cauza covid-19, şi după aceea întocmai, dată fiind apropierea, să treacă şi în Slovacia şi să viziteze ţara".
Arhiepiscopul de Budapesta, cardinalul Erdö, a reafirmat că Ungaria are nevoie de lumina credinţei pentru a simţi şi a aprofunda fraternitatea cu toate popoarele. Ce roade aşteptaţi de la Congresul Euharistic?
Congresele Euharistice sunt ocazii de celebrare, de reflecţie, de studiu, de aprofundare asupra misterului Euharistiei, deci şi Congresul Internaţional de la Budapesta are această finalitate. De fapt, în aceste zile se desfăşoară toate aceste momente, fie de celebrare fie mai academice, de aprofundare. După aceea, Congresul Euharistic ar trebui să ducă la o viaţă care să fie euharistică: tocmai în aceste zile am recitit discursul, omilia pe care Papa Francisc a rostit-o - era anul 2018 - la Molfetta, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a morţii părintelui Tonino Bello şi atunci spunea, între alte lucruri: "În fiecare parohie, în fiecare biserică ar trebui să fie afişat acest anunţ: «După Liturghie nu mai trăim pentru noi înşine, ci trăim pentru ceilalţi»". Cred că acesta este sensul a ceea ce spunea cardinalul Erdö, adică: Euharistia ne cufundă în iubirea lui Cristos, în însăşi viaţa lui Cristos care este o iubire cu dimensiuni universale, deci trebuie să ne facă apţi să vedem în fiecare om, în fiecare persoană un frate ale cărui poveri să le purtăm.
În Slovacia îl va primi pe papa o populaţie în care este vie amintirea sfinţilor Ciril şi Metodiu: o vizită care reafirmă puntea spirituală de dialog între Orient şi Occident...
Desigur. Figurile sfinţilor Ciril şi Metodiu sunt figuri care au caracterizat profund toată istoria naţiunii slovace: chiar în Constituţie, în preambul mi se pare că se vorbeşte despre ei ca părinţi spirituali şi culturali ai naţiunii. Şi Ioan Paul al II-lea, în Slavorum apostoli, vorbeşte despre ei ca despre o punte între Orient şi Occident. Ceea ce putem percepe de la aceşti sfinţi - şi cred că mesajul lor este actual, peren, între altele, sunt şi patroni ai Europei, voiţi chiar de Ioan Paul al II-lea - este această capacitate, înainte de toate, de a încultura Evanghelia. Au ştiu să vorbească oamenilor din timpul lor, au ştiut să vestească Evanghelia în categorii care să le fie accesibile, şi aceasta este o invitaţie de a face ceea ce ne cere papa Francisc vorbind despre o Biserică în ieşire, despre o Biserică ce trebuie să fie îndreptată spre evanghelizarea lumii: a fi îndreptată spre evanghelizarea lumii înseamnă a găsi limbajul potrivit pentru ca lumea să poată primi vestea Evangheliei. Aşadar, pe de o parte această înculturare, acest dinamism misionar, şi pe de altă parte şi faptul de a şti să se insereze această diversitate de spiritualitate, de forme expresive ale spiritualităţii, de cultură a limbii şi în unitatea catolică ce devine astfel o unitate simfonică şi nu uniformă.
Este dens programul vizitei, între care întâlnirea cu comunitatea rom, semn al atenţiei papei faţă de această realitate...
Mi se pare că această întâlnire se situează în continuitate cu întâlnire pe care a avut-o papa în urmă cu doi ani în România, cu comunitatea rom, şi unde a exprimat tocmai din adâncul inimii sale toată durerea pentru suferinţele al cărei obiect a fost ea, pe care această comunitate a trebuit să le suporte în decursul timpului: această participare puternică a papei tocmai la durerea oamenilor, deci şi cererea de iertare pentru toată responsabilitatea pe care am putut s-o avem - Biserica sau oameni ai Bisericii au putut s-o aibă - în această situaţie. Şi în acelaşi timp devine, pe de o parte, atenţie faţă de această populaţie, deci respect; dar şi apreciere pentru valorile pe care ea le exprimă, şi sunt multe: de la valoarea familiei la valoarea solidarităţii, a ospitalităţii, la îngrijirea bătrânilor şi aşa mai departe; şi pe de altă parte, la efortul care se face pentru a-i insera şi a-i integra pe deplin în societate.
Papa va prezida Liturghia la sanctuarul naţional de la Šaštin în ziua sărbătorii Sfintei Fecioare Maria a celor şapte dureri, patroana Slovaciei. Aceasta este o etapă la care papa chiar n-a voit să renunţe...
Desigur, şi, într-un anumit sens, a şi prelungit călătoria sa tocmai pentru a putea participa la această sărbătoare populară de mare devoţiune către patroana Slovaciei. Cred că pe de o parte acesta este un indiciu al marii consideraţii pe care papa a dat-o mereu religiozităţii populare, evlaviei populare dar mai ales devoţiunii faţă de Sfânta Fecioară Maria, pe care el a cunoscut-o direct în America Latină, în Argentina, cam în toate ţările din acel continent, dar care este puternic înrădăcinată şi în Europa. Acest sanctuar de la Šaštin este un exemplu de cât de importantă este devoţiunea faţă de Sfânta Fecioară Maria pentru viaţa de credinţă a unui popor, a unei comunităţi. Şi în acelaşi timp subliniez şi faptul că acesta este un pelerinaj care are loc după intervenţia chirurgicală pe care a avut-o papa, deci într-un anumit sens şi pentru a-i mulţumi Sfintei Fecioare Maria, desigur, pentru buna reuşită a acestei intervenţii dar şi pentru a-i putea încredinţa ei pe toţi ce care se află în situaţii de fragilitate, de vulnerabilitate, de suferinţă chiar fizică, aşa cum a petrecut-o el în această perioadă, ţinând cont mai ales de situaţia, de contingenţa pandemiei care, din păcate, încă provoacă durere în multe ţări.
Eminenţă, cu ce spirit pleacă papa?
A spus-o el însuşi, duminica trecută, după Angelus din 5 septembrie. A spus: "Doresc...", deci cu adevărat o mare dorinţă de a întâlni aceşti credincioşi, de a întâlni aceste Biserici, ţinând cont şi de faptul că s-au rărit călătoriile apostolice din cauza lui covid-19, papa simte nevoia, întocmai, intens să reia această formă de exercitare a slujirii sale petrine şi această posibilitate de contact cu oamenii care caracterizează tocmai stilul său şi modul său de a fi.
(După L'Osservatore Romano, 10 septembrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
