de Salvatore Cernuzio
Trei călătorii apostolice, de la ruinele din Irak la periferiile din Slovacia până la răscrucea de suferinţe care este insula Lesbos. Opt Motu proprio, între slujirile pentru femei, modificări ale sistemului judiciar, Liturghii vechi. Demararea unei inedit parcurs sinodal care va implica diecezele din lume. Apoi întâlniri, audienţe, evenimente internaţionale în afara Romei şi în Roma. Şi, în mijloc, operaţia la colon la Gemelli. Merită realmente să fie reparcurs în întregime anul 2021 al Papei Francisc, luând în considerare marea cantitate de întâlniri şi activităţi care l-au avut drept protagonist pe papa. O realitate care nu era sigură într-un an de incertitudini şi restricţii cauzate de urgenţa Covid şi ţinând cont şi de condiţiile de sănătate ale pontifului de 85 de ani, care a început anul cu probleme la sciatică, probleme care l-au împiedicat să prezideze Te Deum din 31 decembrie şi Liturghia din 1 ianuarie.
Vaccin pentru corp, vaccin pentru inimă
Un an, acesta care urmează să se încheie, care s-a deschis cu papa încă "închis în cuşcă" (împrumutând o expresie a lui) în Biblioteca apostolică pentru Angelus duminicale şi audienţele generale, cu scopul de a evita aglomerări şi infectări. Din Palatul Apostolic vatican, în transmisie directă streaming mondială, în timp ce lumea se arăta spre anul 2021 având pe spate rănile pandemiei, Papa Francisc afirma: "Anul acesta, în timp ce sperăm într-o renaştere şi în noi îngrijiri, să nu lăsăm îngrijirea. În afară de vaccinul pentru corp, este nevoie de vaccinul pentru inimă: este îngrijirea. Va fi un an bun dacă ne vom îngriji de ceilalţi...".
Pelerin în Irak
Şi "îngrijirea" pentru papa argentinian s-a concretizat în cele trei călătorii internaţionale, în porţiuni din lume rănite de războaie, sărăcie, migraţii. Prima între toate, şi nu numai prin ordine cronologică, vizita din 5-8 martie în Irak: "călătoria" pontificatului, prima a unui papă în balamaua medio-orientală devastată de violenţe extremiste şi profanări jihadiste. O decizie, anunţată în decembrie 2020, definită hazardată şi riscantă de mai multe părţi datorită riscului de infectări, dar şi pentru motive de siguranţă. Însă papa a voit să meargă până la capăt şi să nu lase dezamăgit poporul care, cu douăzeci de ani înainte, nu a reuşit să-l îmbrăţişeze pe Ioan Paul al II-lea. Printre oamenii suferinzi care l-au primit prin cartierele prăfuite din Bagdad sau străzile din piatră cubică din Qaraqosh, Papa Francisc s-a făcut prezent ca "pelerin", întâlnindu-l şi pe marele ayatollah Ali al-Sistani, figură de bază a islamului şiit. Şi de la Mosul, scenariu de torturi şi execuţii în trecut, a înălţat către cer un strigăt împotriva oricărei forme de violenţă făcută în numele lui Dumnezeu.
Printre săracii din Slovacia şi migranţii din Lesbos
Strigăt reapărut în călătoria în Slovacia (12-15 septembrie): de la memorialul Shoah-ului din Bratislava, Papa Francisc a vorbit despre "blasfemie" când numele lui Dumnezeu este folosit pentru a distruge demnitatea umană sau când, în ghetoul rom din Luník IX, a stigmatizat rasismul şi discriminările. Strigăt care a devenit apel şi apoi condamnare a acelui "naufragiu de civilizaţie" care ia forma gardurile din sârmă ghimpată şi a containerelor sufocante vara şi geroase iarna unde trăiesc în condiţii inumane mii de migranţi în Reception and Identification Centre din Lesbos, vizitat la sfârşitul călătoriei în Cipru şi în Grecia (2-6 decembrie). Din această fâşie la porţile Europei, după ce a "privit în ochi" carnea rănită a bărbaţilor, femeilor şi copiilor, glasul Papei Francisc a răsunat viguros "Să nu lăsăm ca Mare nostrum să se transforme într-un dezolant mare mortuum".
Reforme
Umblând prin lume, dar cu privirea îndreptată spre reformele care vor lua naştere în următoarea constituţie apostolică Praedicate Evangelium, Papa Francisc a publicat din ianuarie până în noiembrie opt Motu proprio pentru a introduce modificări şi noutăţi în domeniul pastoral, financiar, judiciar. Primul, Spiritus Domini (11 ianuarie), cu care a stabilit că slujirile laicale ale lectoratului şi acolitatului pot fi încredinţate femeilor. Apoi Motu proprio din 16 februarie care a actualizat sectorul justiţiei penale, după care a urmat constituţia apostolică Pascite gregem Dei, semnată la 23 mai, cu care a fost promulgată noua Carte a VI-a din Codul de Drept Canonic, care conţine normativa despre sancţiunile penale în Biserică. La 24 martie, luând în considerare deficitul care caracterizează de mulţi ani gestiunea economică a Sfântului Scaun şi agravarea datorită pandemiei, papa a decis să taie retribuţiile cardinalilor, superiorilor şi călugărilor şi, pe aceeaşi urmă, la 29 aprilie a introdus o anticorupţie strictă stabilind că aceia care conduc vor trebui să semneze o declaraţie în care atestă că nu au condamnări sau investigaţii pentru terorism, reconversie, evaziune fiscală, şi că nu vor putea avea bunuri în paradisuri fiscale. Ziua următoare, 30 aprilie, decizia ca Tribunalul vatican de primul grad va fi competent şi pentru procesele penale care-i privesc pe cardinali şi episcopi. De asemenea, la 11 mai, Papa Francisc a publicat Antiquum ministerium pentru a institui slujirea de catehet. În plină vară, la 16 iulie, a fost promulgat în schimb Traditionis Custodes pentru a redefini modalităţile de folosire a Liturghierului vechi. Documentul a provocat reacţii în general pozitive, dar şi diferite dubia care au primit răspuns de la Cultul Divin la 18 decembrie. În sfârşit, ultimul Motu proprio, la 26 noiembrie, pentru a institui o Comisie pontificală de verificare şi aplicare în Biserica italiană a lui Mitis Iudex Dominus Iesus (în vigoare de şase ani) despre procesele de nulitate matrimonială.
Procese în Tribunalul Vatican
În materie de procese, anul 2021 a fost şi anul celor două proceduri judiciare în Tribunalul Vatican: cea pentru presupusele abuzuri sexuale în Preseminarul "Sfântul Pius al X-lea", început la 14 octombrie 2020 şi încheiat la 6 octombrie 2021, cu achitarea celor doi imputaţi, şi după aceea procesul în desfăşurare pentru presupusele afaceri financiare ilegitime cu fonduri ale Secretariatului de Stat. Început la 27 iulie, procesul ajuns de acum la a cincea audienţă şi încă rămas pe loc în chiţibuşăriile procesuale, va fi reluat la 25 ianuarie.
Operaţia la Gemelli
În istoria pontificatului, anul care urmează să se încheie va fi amintit şi pentru ştirile despre sănătatea papei. Începând de la sciatică, apoi vaccinul Pfizer la care pontiful s-a supus la 13 ianuarie (cu rapelurile următoare) şi în sfârşit internarea la Gemelli, la 4 iulie, pentru o operaţie "programată" de stenoză diverticulară care l-a avut timp de zece zile în "Vatican al III-lea". De la etajul al zecelea al Policlinicii romane, papa s-a arătat şi pentru recitarea lui Angelus, având alături câţiva copii din secţia oncologică, invocând un bun serviciu sanitar "accesibil" pentru toţi. Operaţia a oferit pretextul pentru unele elucubraţii despre demisia Sfântului Părinte. Răspunzând el însuşi într-un interviu lung dat la radioul spaniol Cope, a afirmat că niciodată nu i-a trecut prin cap o asemenea decizie.
Un parcurs sinodal inedit
Anul 2021 a fost şi anul în care Papa Francisc a introdus una din cele mai importante noutăţi din punct de vedere eclezial: deschiderea unui parcurs sinodal, lung de trei ani, care va începe "de jos", adică de la credincioşi - şi nu numai - din orice parte a lumii pentru a culmina după aceea în 2023 cu o mare adunare în Vatican. Sunt trei faze ale acestui nou itinerar anunţat în mai şi deschis cu o Liturgie în "Sfântul Petru" la 10 octombrie: diecezană, continentală, universală. Sinodul... să nu fie o "convention", o convention eclezială, o întâlnire de studii sau un congres politic, ... să nu fie un parlament, ci un eveniment de har, un proces de vindecare condus de Duhul. La Liturghia de deschidere a parcursului sinodal în Bazilica "Sfântul Petru", Papa Francisc îndeamnă să ne ascultăm pentru a-l întâlni pe Domnul şi pe ceilalţi, fără a sonoriza...
Vaccinuri, climă, pace, săraci
Apoi, apeluri numeroase au ritmat aceste douăsprezece luni, începând de la cele în favoarea vaccinurilor anti-Covid. Pe de o parte, invitaţia la o distribuire egală şi un acces rapid, mai ales în zonele mai sărace ale lumii: "Tuturor, fără excludere, să fie dată repede posibilitatea de a se pune la adăpost prin vaccin", a spus papa prezidând la 31 mai un Rozariu pentru sfârşitul pandemiei în Grădinile Vaticane. Pe de altă parte, încurajarea de a nu ceda în faţa scepticismelor, fake news şi ideologiilor şi de a se vaccina pentru că a face asta "este un act de iubire". Poziţie reafirmată de Sfântul Scaun care, la 22 decembrie, a introdus noi dispoziţii pentru intrarea în Cetatea Vaticanului. În acelaşi mod, apelul pentru pământ şi pentru salvgardarea casei comune. O dorinţă sublimată în Laudato si' şi relansată în Fratelli tutti. Chiar în ziua primei aniversări a enciclicei, Papa Francisc a reunit în Vatican oameni de ştiinţă şi lideri ai diferitelor religii pentru o întâlnire în vederea lui Cop26 din Glasgow (la care n-a reuşit să participe) care s-a încheiat cu semnarea unui document comun pentru a cere reducerea la zero a emisiilor nete de carbon. Cu două luni înainte, la 7 septembrie, cu patriarhul de Constantinopol, Bartolomeu, şi cu arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, papa a semnat un apel cu privire la urgenţa sustenabilităţii ambientale şi importanţa cooperării globale. Cu vigoare egală, Papa Francisc a ţinut ridicată atenţia cu privire la tema păcii şi a dezarmării. Nu se uită cuvintele rostite, la 7 octombrie, la Colosseum, pentru întâlnirea organizată de "Sfântul Egidiu" cu reprezentanţii diferitelor religii. Episcopul de Roma a cerut "să se demilitarizeze inimile", "să se depună armele", "să se reducă cheltuielile militare" şi "să se convertească instrumentele de moarte în instrumente de viaţă", investind în educaţie şi sănătate.
Fără a-i uita pe săraci
Printre multele întâlniri - în pofida pandemiei - cu şefi de stat şi de guvern (între aceştia, se amintesc preşedintele SUA, Joe Biden, cel francez, Emmanuel Macron, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi ultima cu preşedintele italian Sergio Mattarella), lideri politici şi ai societăţii civile, Papa Francisc n-a uitat pe cei pentru care la Conclavul care l-a ales în 2013 a ales numele Sărăcuţului din Assisi: săracii. Chiar în oraşul sfântului din Umbria, la 12 noiembrie, pontiful a reunit peste 500 de persoane aflate în condiţii de sărăcie şi suferinţă care proveneau din Italia şi Europa, în unica sa vizită în Italia, în formă privată. Printre mărturii înduioşătoare, cântece, rugăciuni, în Bazilica "Sfânta Maria a Îngerilor", papa a arătat cu degetul spre noile sărăcii cum sunt femeile tratate ca marfă de schimb, copiii sclavi, înfometaţi, purtaţi în naufragii, familiile care îndură inegalităţi sociale, şomerii şi a cerut ca săracilor să le fie "restituite" voce şi demnitate. Pe acelaşi ton, video-mesajul din 16 octombrie adresat participanţilor la a IV-a Întâlnire mondială a mişcărilor populare, în care Papa Francisc a lansat un apel puternic celor puternici ai planetei să lucreze pentru o lume mai dreaptă, solidară şi fraternă, cerând ştergerea datoriei ţărilor sărace, izolarea armelor, sfârşitul agresiunilor şi sancţiunilor, liberalizarea brevetelor pentru ca toţi să aibă acces la vaccin, să relansând două propuneri de realizat imediat: salariul minim şi reducerea zilei de muncă.
O privire la anul 2022
Pentru noul an sunt programate două întâlniri importante: la 27 februarie, întâlnirea organizată de CEI la Firenze cu episcopii şi o sută de primari din ţările care au graniţă la Marea Mediterană; la 22-26 iunie, a zecea Întâlnire Mondială a Familiilor la Roma cu tema "Iubirea familială: vocaţie şi drum de sfinţenie". Cât priveşte călătoriile internaţionale, a fost anunţată o vizită în Canada (datele încă n-au fost oficializate), în contextul procesului de reconciliere între episcopat şi nativi, tulburaţi de găsirea unor gropi comune în şcolile rezidenţiale încredinţate de guvern, în trecut, diferitelor Biserici creştine, între care cea catolică. În câteva interviuri, papa a exprimat în afară de asta dorinţa de a merge în viitor în Congo, Papua Noua Guinee, Timor Est şi Ungaria, aceasta din urmă atinsă ca etapă rapidă în septembrie pentru încheierea Congresului Euharistic Internaţional de la Budapesta. După aceea, nu s-a ofilit dorinţa unui pelerinaj în Liban, pradă a unei grave crize umanitare, politice şi economice, ţară pentru care s-a rugat cu conducătorii Bisericilor orientale într-o zi de rugăciune ecumenică la 1 iulie la "Sfântul Petru", precum şi dorinţa de a călători, împreună cu primatul anglican Welby, în Sudanul de Sud, unde în zilele trecute a fost secretarul pentru Raporturile cu Statele, Monseniorul Paul Richard Gallagher, pentru a pregăti terenul pentru venirea pontifului "probabil deja anul viitor". În zborul de întoarcere din Atena, papa a spus în sfârşit că este "dispus mereu să meargă la Moscova" pentru a-l întâlni din nou, după colocviul din 2016 în Cuba, patriarhul de Moscova şi al tuturor Rusiilor, Chiril.
(După Vatican News, 31 decembrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
