Papa Francisc în Ungaria de la 28 la 30 aprilie 2023
Pelerin de pace, primire şi întâlnire
de Massimiliano Menichetti
Sunt fervente ultimele pregătiri în Ungaria pentru vizita papei, care va fi la Budapesta de vineri, 28 aprilie, până la sfârşitul lunii aprilie. O călătorie apostolică avându-l pe Papa Francisc pentru a doua oară ca să-i întâlnească pe credincioşii din "perla Dunării": de fapt, în 2021, a fost îmbrăţişarea cu ocazia Congresului Euharistic Internaţional. Este al doilea papă care face o călătorie apostolică în această naţiune, după Sfântul Ioan Paul al II-lea în 1991 şi în 1996. Timp de trei zile, evenimentele se vor concentra în capitală. Este mare aşteptarea de a-l întâlni pe Succesorul lui Petru, care va veni pentru a întări în credinţă. Există aşteptare în populaţie pentru cuvintele papei despre temele familiei şi ale primirii. "Trăim în Europa cea mai mare criză de refugiaţi începând de la Al Doilea Război Mondial", reafirmă la mass-media vaticane cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, care remarcă "credinţa vie a Ungariei" şi faptul că, "după ce a depăşit faza ameninţărilor comunismului", noile provocări pentru cler şi tineri sunt numai "aparent mai nevătămătoare decât cele ale materialismului şi ale consumismului".
- Cardinal Parolin, a 41-a călătorie apostolică a lui Francisc va fi în Ungaria, o ţară trainică în credinţă care a îndurat dictatura comunistă. Cum se naşte această călătorie?
Aş spune că această călătorie este un pic împlinirea fericită a unei promisiuni. Aşa cum ştim. Sfântul Părinte a mers de fapt la Budapesta în urmă cu un an şi jumătate, în septembrie 2021, pentru încheierea Congresului Euharistic Internaţional şi în acest context, în afară de liturghia solemnă, au fost câteva întâlniri: la nivel privat, cu autorităţile, apoi cu episcopii şi, în sfârşit, cu creştinii de alte confesiuni şi cu reprezentanţii comunităţilor ebraice. Acum, cu această călătorie pe care urmează s-o realizeze, Sfântul Părinte intenţionează înainte de toate să dea continuare şi completare vizitei sale precedente la Budapesta şi astfel călătoria va fi dedicată în cea mai mare parte a timpului întâlnirilor cu diferitele grupuri, cu diferitele componente ale poporului ungar. Sunt prevăzute întâlniri publice cu autorităţile, cu clerul, diaconii, consacraţii, lucrătorii pastorali, cu lumea marginalizată - să ne gândim mai ales la atâţia refugiaţi din învecinata Ucraina -, cu tinerii - suntem aproape în ajunul Zilei Mondiale a Tineretului care se va ţine de această dată chiar în continentul european, în august, la Lisabona - şi apoi cu lumea culturii.
- Vizita se concentrează în capitala Budapesta, nu vor fi alte etape. De ce s-a ales această modalitate?
S-a ales mai ales pentru că asta permite să se concentreze cel mai mare număr posibil de întâlniri în capitală, evitând mutări şi făcând să conveargă diferitele realităţi ale ţării la Budapesta, un oraş care între altele celebrează în acest an o aniversare importantă, 150 de ani de la întemeierea sa.
- Sfântul Părinte va fi în inima Europei rănite de război. Ungaria se învecinează cu Ucraina. Ce semnificaţie are prezenţa papei?
Această vizită este programată de mult timp, aşadar, nu este motivată îndeosebi de situaţia de astăzi care este marcată de războiul din Ucraina. Dar, aşa cum ştim, această tragedie care se perpetuează se află mult la inima papei şi sunt sigur că în această vizită nu va fi neglijată nicio oportunitate care se poate prezenta pentru a promova pacea. Aşadar, această atenţie deosebită a Sfântului Părinte îmbogăţeşte prezenţa sa în Ungaria şi cu această încurajare pentru o angajare mai mare în favoarea păcii.
- Ungaria se angajează mult în sprijinirea familiei şi papa are mereu în inimă tinerii şi bunicii. Această întâlnire cu Succesorul lui Petru va stimula construirea de punţi între generaţii şi naţiuni?
Cu siguranţă, va avea şi acest rezultat. Amintim că papa a decis în urmă cu doi ani, în 2021, să instituie Ziua Mondială a Bunicilor şi Bătrânilor, care este în fiecare an în a patra duminică din iulie şi anul acesta va fi la 23 iulie. Şi această temă, în contextul Ungariei, este şi mai actuală dacă noi considerăm că preşedintele Republicii - care a ocupat şi rolul de ministru al familiei din 2020 până în 2021 - acordă multă atenţie familiei; am putut constata asta şi atunci când a venit în vizită aici la Sfântul Părinte şi l-am întâlnit la Secretariatul de Stat. Atenţia faţă de cel mai mic, dar şi cel mai important element constitutiv al oricărei societăţi. Mie mi se pare că o coexistenţă armonioasă între membrii unei familii generează efecte pozitive, să spunem că are un efect de domino asupra cercului mai larg de familii şi aşa mai departe. Şi astfel, pornind de la familie, se poate încerca să se construiască şi societăţi mai paşnice. De aceea dorim ca, pe baza acestei punţi familiale inter-generaţionale, să se poată construi o punte de pace şi între naţiuni.
- Ţara este în centrul fluxurilor migratoare ale rutei balcanice şi a celor care fug de războiul dintre Moscova şi Kiev. La Biserica "Sfânta Elisabeta a Ungariei" va fi întâlnirea cu săracii şi refugiaţii, aşa cum aţi amintit dumneavoastră mai înainte. Vizita papei va îndemna şi mai mult să fie recunoscut şi apoi să fie ajutat cel care este nevoiaş?
Trăim în Europa cea mai mare criză de refugiaţi începând de la Al Doilea Război Mondial: peste 8 milioane de refugiaţi ucraineni au traversat Uniunea Europeană. Şi Ungaria, în această situaţie, s-a angajat să menţină graniţele sale deschise pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina şi peste 4 milioane de persoane au trecut prin Ungaria, fie direct din Ucraina, fie din România. Şi deşi au rămas puţini - cifrele dau circa 35 de mii - Biserica Catolică locală - mai ales prin Caritas, dar şi cu ajutorul guvernului - s-a străduit pentru a-i primi şi pentru a se îngriji de aceşti refugiaţi în timp ce ei continuă călătoria lor spre alte ţări europene. Şi parte din această muncă a fost şi aceea de a evita ca femeile şi copiii îndeosebi să nu cadă victime ale traficului de fiinţe umane. Însă, în acelaşi timp, Biserica rămâne preocupată pentru situaţia imigraţiei iregulare de-a lungul rutei balcanice şi pentru situaţia dificilă pe care o înfruntă mulţi, de exemplu, de-a lungul graniţei dintre Ungaria şi Serbia. Chiar dacă mulţi dintre cei care se află la graniţă nu sunt refugiaţi, cea mai mare parte au nevoie de protecţie şi toţi trebuie să fie trataţi cu respectul pe care-l merită ca persoane umane. Dar să amintim, şi este corect să facem asta, şi că aceasta este o problemă care nu interesează numai Ungaria, ci toate ţările din regiune, mai ales cele de-a lungul graniţei cu Uniunea Europeană, care luptă pentru a înfrunta fluxurile crescânde de migraţie mixtă din ţări aflate în conflict şi în sărăcie extremă. În acest sens, toată Europa trebuie să găsească un mod pentru a-şi asuma responsabilitatea faţă de cei care caută o viaţă mai bună în cadrul graniţelor proprii. Şi asta, desigur, include şi munca pentru a-i ajuta pe migranţi să rămână în ţările lor de origine, în pace şi siguranţă, în aşa fel încât să nu fie constrânşi să fugă sau să caute pace, siguranţă şi o muncă demnă în străinătate.
- Este mare aşteptarea în ţară: Biserica şi guvernul lucrează împreună pentru a dărui tuturor posibilitatea de a participa la întâlnirea cu papa. De exemplu, transporturile pentru a ajunge la locurile vizitei vor fi gratuite. Aşadar, toată ţara are o credinţă vie?
O credinţă vie şi admirabilă aceea a poporului ungar, legată în mod deosebit de mulţi sfinţi care sunt veneraţi în ţară, de la Sfântul Martin, Sfântul Ştefan, Sfânta Elisabeta. Dar este şi o credinţă care a fost mărturisită în mod exemplar de figuri recente: să ne gândim la diferiţii martiri şi mărturisitori ai credinţei legaţi de perioada persecuţiei ateiste - cum să nu amintim aici figura emblematică a venerabilului cardinal József Mindszenty! Aşadar, o credinţă forjată de suferinţă şi practicată timp de mulţi ani de o Biserică ascunsă care, ca o sămânţă după aceea, a încolţit şi a înflorit după ani de represiune. Ungaria este o ţară cu credinţă vie, în circumstanţele actuale schimbate are nevoie, să spunem aşa, să menţină vie această credinţă, ţinând cont că trăim într-un context diferit de cel din trecut, într-un context care - aşa cum a amintit papa de mai multe ori - nu reprezintă numai o schimbare de epocă. Şi există apoi noi provocări de înfruntat care interesează clerul, care interesează pe tineri: sunt provocările unei credinţe care după ce a depăşit ameninţările comunismului a ajuns să înfrunte alte provocări, de exemplu acelea ale materialismului şi ale consumismului care sunt numai aparent mai nevătămătoare.
- Eminenţă, ce aşteptaţi de la această călătorie?
Ca papa să realizeze obiectivele pe care şi le propune mergând în Ungaria şi completând vizita sa precedentă, aşadar, mereu aspectul păstorului universal care întăreşte în credinţă pe fraţii săi, unde a întări în credinţă înseamnă şi a mângâia, a încuraja, a relansa frumuseţea vestirii lui Isus. Însuşi motoul călătoriei ne duce la asta: "Cristos este viitorul nostru"; priveşte la speranţă în numele evangheliei şi are de-a face tocmai cu intenţia prioritară a pontificatului Papei Francisc, aşa cum a exprimat el în exortaţia apostolică Evangelii gaudium, promovarea misionarităţii, a unei Biserici în ieşire spre lume pentru a mărturisi frumuseţea evangheliei lui Isus. Şi vizita va fi şi ocazie pentru a îmbrăţişa un popor deosebit de îndrăgit de papa încă din timpurile călugăriţelor ungare pe care le-a cunoscut în Argentina. Şi, în sfârşit, citez câteva cuvinte ale sale, cele pe care le-a spus duminica trecută după Regina Coeli: "Va fi şi o călătorie în centrul Europei, asupra căreia continuă să se abată vânturi geroase de război, în timp ce mutările atâtor persoane pun pe ordinea zile probleme umanitare urgente".
(După L'Osservatore Romano, 27 aprilie 2023)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
