Dorită de Dumnezeu ca un instrument care să-l facă prezent în lume, familia a fost din totdeauna sanctuar al iubirii şi al vieţii. Familia, spunea papa Francisc, este "centrul de iubire al universului", este "cea mai mare bogăţie socială, unde nimeni nu este lăsat deoparte". La rândul său, PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, în scrisoarea "Un nou gest de preţuire pentru familie şi sacramentul căsătoriei", adaugă: "Familia a fost la inima lui Cristos... pe care a prezentat-o ca fiind un mister şi o taină ce stă la baza vieţii de pe pământ şi a fericirii adevărate".

De-a lungul timpului, de ea s-a preocupat Creatorul, a fost răscumpărată şi ridicată la rangul de "şcoală a iubirii" de către Mântuitorul şi este necontenit sfinţită de către Duhul Sfânt cu darurile sale. Ea va continua să rămână "o adevărată catedrală a primei evanghelizări", pentru că ea, prin membrii care o compun, respectiv, soţ, soţie, copii, va reflecta mereu acea comuniune de nedespărţit care se află în Sfânta Treime.

În cadrul intervenţiei noastre din plenul lucrărilor Sinodului Episcopilor, în ziua de 13 octombrie 2012, am evocat familia ca fiind "instrument exemplar al noii evanghelizări", subliniind rolul fundamental pe care l-a avut aceasta în vestirea evangheliei şi în transmiterea credinţei în vremurile dificile de dinainte de '89, dar şi exemplul profund pe care l-a dat familiilor din ţările în care a fost nevoită să emigreze în căutarea unui trai mai bun.

Cu toate acestea familia este binecuvântată nu doar cu lumină, nu doar cu iubire, ci este şi încercată, iar astăzi, se pare că mai mult ca oricând. Relativismul tinde să facă din ea o instituţie inutilă, încercând să "stingă" în componenta ei orice lumină a adevărului, a credinţei, a iubirii şi a binelui.

Conştientă de misiunea ei nobilă pentru lume şi pentru Biserică, încă din primele zile ale pontificatului, papa Francisc s-a arătat preocupat de binele familiei. Aşa a decis ca anul acesta, respectiv în perioada 5-19 octombrie, să aibă loc la Roma un Sinod special al Episcopilor care să adune diverse mărturii şi propuneri şi care să se constituie ca status quaestionis în vederea Sinodului Episcopilor care va avea loc anul viitor şi care va avea ca scop precis găsirea de linii operative pentru pastoraţia familiei.

În acest sens, în aşteptarea marelui eveniment, papa Francisc, în scrisoarea pe care o adresează familiilor le cere acestora "să se roage intens Duhului Sfânt, pentru ca acesta să-i lumineze pe părinţii sinodali şi să-i călăuzească în dificila lor misiune".

Ca răspuns la invitaţia Sfântului Părinte, la Roma, dar şi în lumea întreagă, în această perioadă au loc diverse iniţiative de rugăciune.

Acestei iniţiative se unesc episcopii, preoţii, persoanele consacrate şi mai ales marea familie a familiilor din lumea întreagă, înălţând către cel care a dorit familia încă de la începutul creaţiei, să mijlocească pentru ea harurile atât de necesare acestor timpuri pline de încercări.

În conformitatea cu scrisoarea pastorală a episcopului Petru Gherghel, amintită mai sus, Oficiul pentru Pastoraţia Familiei şi a Laicilor propune trei forme de rugăciune comunitară.

Pentru a însoţi cu adevărat lucrările Sinodului, cele trei forme pot fi celebrate în cele trei duminici din această perioadă, respectiv 5, 12, 19 octombrie.

Totodată, în seara de sâmbătă, 4 octombrie, invităm pe toţi credincioşii care iubesc familia să aprindă o lumânare în familie, să recite împreună cu cei din familie un mister din Rozariu şi să pună apoi lumânarea aprinsă pe pervazul geamului în semn de solidaritate cu Biserica întreagă. Prin acest gest simplu, dar grăitor, ne vom uni cu toţi cei care "cred în familie", o susţin şi o încurajează.

Sfânta Familie de la Nazaret să ocrotească şi să binecuvânteze familiile noastre.

Pr. dr. Felician Tiba
director al Oficiului pentru Pastoraţia Familiei şi a Laicilor

*

Varianta I

În drum spre Sinod: Casa de la Nazaret şcoala Evangheliei

Introducere

Ne rugăm cu bucurie pentru papa Francisc şi pentru toate familiile din lume care sunt în aşteptarea celebrării Sinodului episcopilor pentru familii de la Roma. A ne ruga în familie şi pentru familia înrădăcinată în sacramentul căsătoriei constituie pentru creştini o datorie profetică, mai mult ca oricând actuală şi urgentă.

În faţa atâtor provocări de astăzi, alegerea a doi tineri, băiat şi fată, de a se căsători în Domnul, vrea să sublinieze că o astfel de alegere este darul lui Dumnezeu, care devine în acelaşi timp chemare la a mărturisi iubirea umană printr-o iubire şi mai profundă. De aceea, mai mult decât oricând este necesar să privim spre familia de la Nazaret, spre a învăţa de la ea cum trebuie să trăim evanghelia.

C. În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

C. Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos;...

T....în marea sa îndurare, ne-a renăscut la o speranţă vie

prin învierea lui Isus Cristos din morţi,

C...pentru o moştenire nepieritoare, neîntinată, neofilită,

T. Păstrată pentru voi în ceruri. Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu prin credinţă, pentru mântuirea care este gata să fie manifestată în timpul din urmă.

C. Pentru aceasta vă bucuraţi, deşi acum, pentru puţin timp, trebuie să vă întristaţi de feluritele încercări pentru ca valoarea credinţei voastre, mai preţioasă decât aurul pieritor, care se încercă în foc, să fie un motiv de laudă, glorie şi cinste la arătarea lui Isus Cristos.

T...Pe el, fără să-l fi văzut, îl iubiţi,

C. Fără a-l vedea, credeţi în el, tresăltaţi de o bucurie negrăită şi glorificată.

T. Încredinţaţi că veţi ajunge la ţelul credinţei voastre: mântuirea sufletului. (IPt 1,3-9 )

Să ne rugăm:

O, Dumnezeule, Tatăl şi Creatorul nostru, tu ai voit ca Fiul Tău să se nască într-o familie; înnoieşte în noi respectul faţă de misterul vieţii şi al familiei, pentru ca părinţii să se împărtăşească din plin din fecunditatea iubirii tale, iar copiii să crească în vârstă, experienţă şi har, dând astfel mărire numelui Tău preasfânt. Prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul Tău, care vieţuieşte şi domneşte în unire cu Duhul Sfânt în toţi vecii vecilor. Amin.

Expunerea preasfântului sacrament - Cântec, tăcere adoratoare, muzică.

Citire din evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca (2,33-39)

În acel timp, tatăl şi mama lui Isus se mirau de cele spuse despre el. Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: "Iată, acesta este pus spre ridicarea multora în Israel şi ca semn de contradicţie - ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi - o sabie va străpunge sufletul tău.

Era acolo şi Ana, profetesa, fiica lui Fanuel din tribul lui Aşer. Aceasta era mult înaintată în vârstă. După ce trăise cu bărbatul ei şapte ani de la fecioria ei, era acum văduvă şi ajunsese la optzeci şi patru de ani. Ea nu părăsea templul, slujind zi şi noapte în posturi şi rugăciuni. Fiind prezentă şi ea, îl mărturisea pe Dumnezeu şi vorbea despre copil tuturor celor care aşteptau eliberarea Ierusalimului.

Când au împlinit toate după Legea Domnului, s-au întors în Galileea, în cetatea lor, Nazaret. Iar copilul creştea şi se întărea, plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era asupra lui.

Cuvântul Domnului

Din discursurile papei Paul al VI-lea

Casa de la Nazaret este şcoala unde începe să se înţeleagă viaţa lui Isus, adică şcoala Evangheliei. Aici se observă pentru prima dată ascultarea, meditaţia, ca şi pătrunderea semnificaţiei atât de profunde şi atât de misterioase a acestei simple manifestări a Fiului lui Dumnezeu, umilă şi în acelaşi timp frumoasă. Ceea ce cu siguranţă mai învăţăm, şi de care poate nici nu ne dăm seama, e că învăţăm şi să-l imităm. Aici învăţăm metoda care ne dă posibilitatea să ştim cine este Cristos. [...]

Aici totul prinde viaţă, fiecare lucru înseamnă ceva. Aici, la această şcoală, dacă vrem să urmăm ceea ce ne spune Evanghelia şi să devenim discipolii lui Cristos, cu siguranţă înţelegem de ce trebuie să menţinem o anumită disciplină spirituală. O, cum ne-am dori să mai devenim încă o dată copii pentru a merge la această umilă şcoală de la Nazaret! (Paolo IV- Discurs ţinut la Nazaret în anul 1964).

Din discursurile papei Francisc

Mai putem extrage încă un aspect din cuvântul lui Dumnezeu: familia care trăieşte bucuria. În Psalmul (33/34,3) găsim această expresie: "Să audă cei umili şi să se bucurie". Tot acest psalm este un imn închinat lui Dumnezeu, izvorul bucuriei şi al păcii. Dar care este motivul acestei bucurii? Cu siguranţă este acesta: Domnul este aproape, ascultă strigătul celor umili şi îi eliberează de orice rău. Şi apostolul Paul repetă în acelaşi fel: «Bucuraţi-vă mereu în Domnul... Domnul este aproape!» (Fil 4,4-5). Îmi place să vă întreb astăzi. Îl purtaţi în inimile voastre sau acasă? Să fie ca o temă pentru fiecare. Fiecare să răspundă pentru el. Cum stai cu bucuria acasă la tine? Cum merge cu bucuria în familia din care provii? Daţi-vă voi răspunsurile...

Să rămânem câteva momente în tăcere

Iubirea faţă de Dumnezeu (Dt 6,4-13)

Ascultă, Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.

Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din toată puterea ta!

Să fie aceste cuvinte pe care ţi le poruncesc astăzi în inima ta! Să le sădeşti în fiii tăi şi să vorbeşti despre ele când stai în casa ta, când mergi pe drum, când te culci şi când te scoli.

Să le legi ca un semn la mâini şi să-ţi fie ca un pandativ între ochi! Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale!

Când Domnul Dumnezeul tău te va face să întri în ţara pe care a jurat părinţilor tăi, lui Abraham, lui Isac şi lui Iacob, că ţi-o va da;

cetăţi mari şi bune pe care nu tu le-ai zidit, case pline de bunuri pe care nu tu le-ai umplut, fântâni cu apă săpate pe care nu tu le-ai săpat, vii şi măslini pe care nu tu le-ai plantat,

când vei mânca şi te vei sătura,

ai grijă să nu-l uiţi pe Domnul, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei! Să te temi de Domnul Dumnezeul tău, lui să-i slujeşti şi pe numele lui să juri!

Cântec

Citire din evanghelia după sfântul Luca (2,41-52)

Părinţii lui Isus mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paşteluia. Când Isus avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul sărbătorii. După ce s-au împlinit acele zile, pe când se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalim, dar părinţii lui nu ştiau. Crezând însă că este cu grupul de pelerini, au mers cale de o zi şi-l căutau printre rude şi cunoscuţi. Negăsindu-l, s-au întors la Ierusalim, căutându-l. După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări. Toţi cei care îl ascultau se mirau de înţelepciunea şi de răspunsurile lui. Văzându-l, ei au rămas înmărmuriţi şi mama lui i-a spus: "Fiule, de ce ne-ai făcut aceasta? Iată, tatăl tău şi cu mine te-am căutat îngrijoraţi". El însă le-a spus: "De ce m-aţi căutat? Nu ştiaţi că eu trebuie să fiu în casa Tatălui meu?" Însă ei n-au înţeles cuvântul pe care li-l spusese. Apoi a coborât cu ei, a venit la Nazaret şi era supus lor. Iar mama lui păstra toate acestea în inima ei. Isus creştea în înţelepciune, statură şi har, înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

Papa Francisc

În lumina Cuvântului lui Dumnezeu aş vrea să vă întreb, dragi familii: voi vă rugaţi în familie? Unii, da, ştiu. Dar sunt mulţi cei care îmi spun: Dar cum am putea să ne rugăm? E simplu! Ca publicanul din evanghelie: cu umilinţă şi în faţa lui Dumnezeu. Fiecare dintre voi să se lase privit de către Dumnezeu şi să dorească ca bunătatea lui să vină la noi. Cum se poate face aceasta în familie? E adevărat că rugăciunea pare a fi o chestiune personală şi apoi nu prea se găseşte un moment potrivit pentru ea, un moment de linişte pentru familie... E adevărat, dar până la urm este şi chestiune de umilinţă, de a recunoaşte că avem nevoie de Dumnezeu, asemenea publicanului! Toate familiile au nevoie de Dumnezeu: toate, toate! Avem nevoie de ajutorul său, de forţa sa, de binecuvântarea sa, de milostivirea sa şi mai ales de iertarea sa. Avem nevoie de simplitate: pentru a ne ruga în familii, avem nevoie de simplitate! Rugaţi-vă împreună "Tatăl nostru" înainte de masă. Nu e un gest extraordinar! E ceva uşor! Şi mai rugaţi-vă împreună Rozariul! În familie este foarte frumos şi pe deasupra dă şi o forţă extraordinară! Rugaţi-vă unul pentru celălalt: soţul pentru soţie şi soţia pentru soţ, amândoi pentru copii, copiii pentru părinţi, pentru bunici... Rugaţi-vă unul pentru celălalt. Aceasta înseamnă să te rogi în familie. Doar rugăciunea face familia puternică!

Tăcere

Binecuvântarea lui Dumnezeu asupra familiei celui drept Cântarea treptelor. (Solist şi adunare)

Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul

şi umblă pe căile sale!

Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale;

vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine.

Soţia ta va fi ca o viţă roditoare

înlăuntrul casei tale:

copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului

împrejurul mesei tale.

Iată, aşa va fi binecuvântat omul

care se teme de Domnul!

Să te binecuvânteze Domnul din Sion,

ca să vezi fericirea Ierusalimului

în toate zilele vieţi tale

şi să vezi pe fiii fiilor tăi!

Pace peste Israel!

Cântec

Citire din evanghelia după sfântul Ioan (2,1-5)

În ziua a treia, s-a făcut o nuntă în Cana Galileii şi mama lui Isus era acolo. A fost chemat şi Isus cu discipolii săi la nuntă. Lipsind la un moment dat vinul, mama lui Isus i-a zis: "Nu mai au vin". Dar Isus i-a spus: "Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie! Încă nu a venit ceasul meu. Mama lui Isus le-a spus slujitorilor: "Faceţi tot ce vă va spune!"

Cuvântul Domnului

Papa Francisc

Dragi familii, voi ştiţi bine: adevărata bucurie care se experimentează în familie nu este ceva superficial, nu provine de la realităţile pământeşti sau de la anumite circumstanţe favorabile. Adevărata bucurie vine de la armonia profundă care se realizează între persoane, pe care cu toţii o simt în inimă şi care te face să simţi frumuseţea de a fi împreună, de a te simţi susţinut pe drumul vieţii. Însă, la baza acestui sentiment de bucurie profundă se află mereu prezenţa lui Dumnezeu, prezenţa lui Dumnezeu în familie, unde se află cu iubirea sa primitoare, milostivă, respectuoasă faţă de toţi [...] Acolo unde există diferenţe, doar Dumnezeu poate să realizeze armonia.

Rugăciuni spontane urmate de rugăciunea Tatăl nostru.

Rugăciunea papei Francisc către Sfânta Familie

Isuse, Marie, Iosife, către tine, Sfântă Familie de la Nazaret, ne îndreptăm privirea astăzi cu admiraţie şi gingăşie; în tine contemplăm frumuseţea comuniunii în adevărata iubire; ţie ţi le recomandăm pe toate familiile noastre, pentru ca să se reînnoiască în ele frumuseţea harului.

Sfântă Familie de la Nazaret, şcoala atrăgătoare a Sfintei Evanghelii, învaţă-ne să imităm virtuţile tale, iar prin intermediul unei adevărate discipline spirituale, dă-ne o privire curată prin care să recunoaştem lucrarea Providenţei în realităţile de fiecare zi.

Sfântă Familie de la Nazaret, păzitoarea fidelă a misterului mântuirii: fă să renască în noi respectul faţă de tăcere, fă din familiile noastre cenacole de rugăciune şi transformă-le în mici Biserici domestice, reînnoieşte în ele dorinţa de a fi sfinte, susţine-le în dificila, dar nobila greutate a muncii şi a educaţiei, a ascultării, a reciprocei înţelegeri şi a iertării.

Sfântă Familie de la Nazaret, redă societăţii noastre de astăzi conştiinţa caracterului sacru şi inviolabil al familiei, binele inestimabil şi de neînlocuit.

Orice familie să fie o locuinţă primitoare a bunătăţii şi a păcii pentru copii şi pentru bătrâni, pentru cei care sunt bolnavi şi singuri, pentru cei care sunt săraci şi nevoiaşi.

Isuse, Marie, Iosife, ne rugăm vouă cu încredere şi ne încredinţăm vouă cu bucurie.

Neamuri s-adorăm fierbinte...

Binecuvântarea finală

Cântecul final.

*

Varianta II

În drum spre Sinod: Foamea după Iubire

Cântec: Venim să-l adorăm

Pr.: Laudă şi mulţumire în orice moment / Preasfântului şi Dumnezeiescului Sacrament.

Slavă Tatălui

"Iubiţilor, să ne iubim unii pe alţii pentru că iubirea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi-l cunoaşte pe Dumnezeu. Cine nu iubeşte nu l-a cunoscut pe Dumnezeu pentru că Dumnezeu este iubire" (1In 4,7-8).

Isuse Euharistic, credem în prezenţa ta în această ostie preasfântă, credem în iubirea fără margini a Tatălui. Ne-am adunat aici toţi, mame, taţi, preoţi, tineri copii, femei, bărbaţi, persoane consacrate, fiecare cu fragilităţile şi lipsurile noastre, precum o familie obosită şi înfometată se adună în jurul mesei. Dorim mai întâi de toate să adorăm Preasfânta Treime aşa cum se cuvine, să mulţumim pentru toate darurile primite. Adresăm rugăciunea noastră fierbinte pentru familiile din dieceza de Iaşi dar şi pentru familiile lumii întregi. Dăruieşte-ne familii sfinte din care să se nască vocaţii sfinte la preoţie, la viaţa consacrată şi noi familii creştine. Dăruieşte-ne deschiderea necesară pentru a primi harurile pe care le reverşi asupra noastră ca să dăm mărturie tuturor ca Dumnezeu este totul, fără El suntem nimic! Şi cum de la masă nu lipseşte mama, ba mai mult, mama pregăteşte bucatele, implorăm pe Maria, Mama ta şi a noastră să ne însoţească în adoraţie şi rugăciune.

Laudă şi mulţumire în orice moment / Preasfântului şi Dumnezeiescului Sacrament.

Cântec: Adoramus te Domine

"Însă vine ceasul - şi acum este - când adevăraţii adoratori îl vor adora pe Tatăl în duh şi adevăr, căci şi Tatăl astfel de adoratori îşi caută. Dumnezeu este duh şi cei care îl adoră, în duh şi adevăr trebuie să-l adore". (In 4,23-24)

Te ador, Isuse prezent în această taină sfântă. Te ador pentru că mi-ai dat viaţa şi mă faci să descopăr sensul suferinţei. Te ador pentru că zilnic văd faţa Ta în persoanele pe care le întâlnesc şi ştiu că acea fărâmă de iubire pe care reuşesc să o dăruiesc, Tu mi-ai aşezat-o în inimă. O Isuse al meu, te ador cu întreaga Biserică prin mâinile preoţilor!

Doresc să fiu precum Maria şi sfinţii, să stau cu vrednicie în faţa ta. Doresc să am inima lor pentru a te iubi, ochii lor pentru a te contempla, mintea lor pentru a mă gândi la tine, buzele lor pentru a te lăuda pentru că tu eşti Sfântul sfinţilor.

Te ador şi te binecuvântez în veci, Isuse!

Te ador în toate bisericile din lume: laudă şi preamărire ţie Doamne în toate tabernacolele.

Fii lăudat şi preamărit pentru fiecare împărtăşanie în care te-am întâlnit.

Fii lăudat şi glorificat şi de câte ori te-am primit fără să mă gândesc că te primesc pe tine, Dumnezeu viu şi adevărat.

Fii lăudat şi glorificat pentru toţi aceia care trăiesc în iubire, pentru că te primesc pe tine, care eşti izvorul iubirii.

Fii lăudat şi glorificat şi în toţi aceia care te-au uitat şi nu te mai adoră.

Fii lăudat şi preamărit, mai ales pentru imensul dar al sfintei Preoţii!

Fii lăudat şi preamărit pentru că ne-ai dat familia creştină!

(Pauză)

Cântec

"Nu ştiţi că voi sunteţi templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?". (1Cor 3,16).

Coboară Duhule Sfinte, pune stăpânire pe gândurile noastre, pe inimile noaste, pe ochii noştri, ajută-ne să ne reculegem ca să adorăm milostivirea divină, această milostivire care ne-a dăruit pe însuşi Fiul său... care ne-a dăruit pe Sfânta Fecioară... care ne-a dăruit Biserica şi pe preoţi, care ne-a dăruit familia creştină, familie imagine a iubirii dintre Cristos şi Biserică.

Cântec

"Doamne, tu mă cercetezi şi mă cunoşti

ştii când mă aşez şi când mă scol;

pătrunzi de departe intenţiile mele;

fie că umblu, fie că stau culcat, nimic nu-ţi scapă;

toate cărările mele îţi sunt cunoscute.

Înainte de a-mi ajunge cuvântul pe limbă,

tu, Doamne, îl cunoşti întru totul.

Tu mă învălui din faţă şi din spate

şi mâna ta stă întinsă asupra mea.

Minunată este pentru mine cunoaşterea ta,

prea înaltă ca să o pot [înţelege].

Unde aş putea merge departe de duhul tău

şi unde aş putea fugi dinaintea feţei tale?" (Ps 139)

O Isuse, nimic nu mă poate doborî atâta timp cât pot să-ţi spun că te iubesc! Isuse, ostie tăcută şi nemişcată care eşti viaţă, ajută-ne să devenim ostii de iubire, să uităm de noi, să devenim mici deoarece din simplitate se naşte credinţa luminoasă, speranţa sigură şi iubirea vie în familiile noastre.

Te iubesc, Isuse! Doresc să încredinţez iubirii tale infinite pe tinerii lumii, fă, o Isuse, ca tinerii să se lase atraşi şi iubiţi de tine!

Cântec

"Te iubesc, Doamne, tăria mea,

Doamne, stânca mea,

fortăreaţa mea şi eliberatorul meu;

Dumnezeul meu, stânca mea

în care mi-am căutat refugiul,

scutul meu, cornul mântuirii mele şi scăparea mea". (Ps 17)

Isuse, marea familia a umanităţii este înfometată de iubire, dar această înfometare se manifestă mai ales în nucleele familiare, acolo unde un bărbat şi o femeie au repropus misterul primei creaţii. Multor familii le lipseşte pâinea păcii şi a liniştei, a iertării şi a fidelităţii, mai ales în casele unde a intrat egoismul, indiferenţa, solitudinea şi neliniştea. Sunt foarte multe familii care înfruntă singure toate aceste dificultăţi, fără a avea pe cineva aproape care să le dăruiască şi lor iubirea Ta, izvor de susţinere şi solidaritate. Trimite preoţi înzestraţi de compasiune faţă de familii, persoane consacrate pline de caritate şi familii creştine formate şi deschise ca toţi împreună prin harul tău să fie alături de familiile care trec prin încercări în aceste momente.

Cântec: Ubi Caritas

Un mister din Rozariu

Cântec: Cum să-ţi mulţumesc pentru atâta iubire

"Mulţumiţi pentru toate, căci aceasta este voinţa lui Dumnezeu în Cristos Isus cu privire la voi". (1Tes 5, 18)

Isuse, doresc să-ţi mulţumesc pentru viaţă. Am multe temeri, multe nelinişti, multe slăbiciuni dar... doresc să-ţi mulţumesc pentru ele, nu fug de ele, simt că dacă-ţi mulţumesc le înfrunt la lumina bunătăţii Tatălui şi toate se vor simplifica şi vor avea o rezolvare pozitivă.

Mulţumesc pentru familia mea, pentru sfânta Biserică şi pentru marele dar pe care ni l-ai făcut prin Sfântul Părinte papa Francisc...

Mulţumim pentru episcopii noştri Petru şi Aurel care sunt mereu aproape de familiile diecezei şi le susţin. Mulţumim pentru preoţi şi pentru persoanele consacrate.

Mulţumim pentru că ne-ai dat-o pe Mama ta, Preasfânta Fecioară Maria la care găsim alinare şi mângâiere în toate încercările, mulţumim pentru exemplul de umanitate şi umilinţă al familiei din Nazaret.

Cântec

Un tată: Isuse, îţi cerem iertare pentru că deseori am fost mai preocupaţi de munca noastră decât să dăruim timp şi afecţiune soţiilor sau copiilor noştri. Primeşte toate sacrificiile şi fă-ne mai sensibili!

O mamă: Isuse, îţi cerem iertare pentru că deseori suntem prea protective faţă de copiii noştri şi precum Marta din evanghelie ne preocupăm doar de lucrurile materiale; milostivirea ta să ne lărgească inimile către valorile esenţiale ale vieţii. Dăruieşte-ne iubire infinită în inimi şi mâini fără număr pentru a nu neglija nici soţii, nici copiii, nici săracii, nici viaţa spirituală a noastă şi celor încredinţaţi nouă.

Un fiu: Isuse, îţi cerem iertare pentru că deseori am neglijat afecţiunea părinţilor mei, deseori nu am fost suficient de responsabili în a fi colaboratori în problemele familiare, deseori am neglijat studiul. Fă-ne să creştem în vârstă, în înţelepciune şi în har.

Rugăciunea credincioşilor

Pr.: Dumnezeule Părinte Atotputernic, tu ai voit ca sacramentul Căsătoriei să fie semnul iubirii dintre tine şi creatura ta, dintre Cristos şi Biserica sa. Ne rugăm astăzi în mod deosebit pentru cei care aduc mulţumirea lor pentru timpul petrecut împreună ca familie.

- Pentru ca Sfânta Biserică a lui Dumnezeu, Sfântul Părinte papa, toţi episcopii şi preoţii, să fie mereu familia în care toţi oamenii să se simtă iubiţi, îmbrăţişaţi şi iertaţi, să ne rugăm. Te rugăm, ascultă-ne!

- Pentru poporul creştin, ca să crească mereu în credinţă şi toţi cei care sunt încercaţi de diferite greutăţi să primească har şi mângâiere, să ne rugăm. Te rugăm, ascultă-ne!

- Pentru familiile, să fie binecuvântate cu sănătate, răbdare şi să se bucure mereu de prietenia celor dragi, să ne rugăm. Te rugăm, ascultă-ne!

- Pentru toţi cei dragi care au însoţit aceste familii până în acest moment pe drumul vieţii, să primească răsplată şi binecuvântare, să ne rugăm. Te rugăm, ascultă-ne!

- Pentru ca forţa Duhul Sfânt să reînnoiască în toţi cei prezenţi căsătoriţi harul specific sacramentului căsătoriei, să ne rugăm. Te rugăm, ascultă-ne!

- Pentru ca toţi răposaţii acestor familii să se bucure de fericirea sfinţilor în Împărăţia Tatălui veşnic, să ne rugăm. Te rugăm, ascultă-ne!

Preotul: Aşa cum de-a lungul timpului, familia îşi hrăneşte copiii şi pe toţi cei dragi cu hrana pământească, ascultă rugăciunea noastră, primeşte-ne şi hrăneşte-ne pe toţi la masa Cuvântului şi a Pâinii euharistice, prin Cristos Domnul nostru. Amin.

Neamuri s-adorăm fierbinte...

Binecuvântarea finală

Cântecul final.

*

Varianta III

În drum spre Sinod: Bunul Samaritean al Familiei

Imn:

Tu eşti Sfânt, Doamne Dumnezeule,

Tu eşti tare, tu eşti mare,

Tu eşti preaînalt, atotputernic,

Tu ştie Tată sfânt, Rege al cerului.

Tu eşti întreit, o Domnul meu,

Tu eşti binele, tot binele,

Tu eşti Iubirea, tu eşti adevărul,

Tu eşti umilinţa, tu eşti înţelepciunea.

Tu eşti frumuseţea, tu eşti pacea,

siguranţa, bucuria şi veselia,

Tu eşti speranţa, tu eşti dreptatea,

Tu eşti prudenţa şi orice bogăţie.

Tu eşti păzitorul, tu eşti blândeţea,

Tu eşti refugiul, tu eşti stăpânirea de sine,

Tu eşti caritatea, credinţa şi speranţa,

Tu eşti toată dulceaţa noastră.

Tu eşti viaţa veşnică

Doamne Dumnezeule admirabil,

Atotputernic şi Creator

Tu eşti Salvatorul şi milostivirea.

Pr.: În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh ....

Astăzi, încă odată, Domnul se face pentru noi. Isus, încă odată astăzi, ni se oferă în Euharistie, împarte cu noi acelaşi drum, mai mult, se face el însuşi hrană, adevărata hrană care susţine viaţa noastră chiar şi în momentele cele mai dificile, când obstacolele tind să încetinească paşii noştri spre Casa Tatălui. În Euharistie, Isus ne face să parcurgem cu el acelaşi drum, să facem aceeaşi slujire, a dăruirii de sine, a slujirii fără rezerve, şi acel puţin pe care îl avem, acel puţin care suntem, dacă, asemenea lui, îl împărţim, acel puţin devine bogăţie, pentru că puterea lui Dumnezeu care este aceea a iubirii, coboară în sărăcia noastră şi o îmbogăţeşte transformând-o. Să ne întrebăm astăzi în faţa prezenţei maiestuoase a lui Isus: Mă las transformat în el? Îl las pe Isus care mi se oferă în Euharistie să-mi călăuzească paşii spre a ieşi mereu din mine şi din egoismul meu pentru a merge în întâmpinarea lui şi a aproapelui?

Să ne rugăm ca Isus prezent în Euharistie să ne provoace să-l urmăm în fiecare zi, spre a fi instrumente de comuniune, să împărţim cu el şi cu aproapele nostru ceea ce suntem şi avem. Doar astfel, existenţa noastră va fi cu adevărat fecundă. Amin. (Papa Francisc, Corpus Domini 2013).

(În biserică: Expunerea preasfântului sacrament; În familie: aprinderea unei lumânări în faţa unei icoane a Sfintei Familii.)

Cântec: "Adoramus te, Domine"

Citire din evanghelia după Sfântul Luca (Lc 10,25-29)

În acel timp, un învăţat al Legii s-a ridicat ca să-l pună la încercare pe Isus, spunând: "Învăţătorule, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?" El i-a zis: "Ce este scris în Lege? Cum citeşti?" Acesta, răspunzând, a zis: "Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi!" El i-a spus: "Ai răspuns bine, fă aceasta şi vei trăi!" Acela însă, voind să se justifice, i-a spus lui Isus: "Şi cine este aproapele meu?"

Din Mesajul papei Francisc pentru cea de-a XLVIII-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale (1 iunie 2014)

"Pentru noi, discipolii Domnului, ce înseamnă să întâlnim o persoană conform Evangheliei? Cum este posibil ca, în ciuda tuturor limitelor şi păcatelor noastre, să ne stăm aproape unii altora? Acestea întrebări se pot reduce la ceea ce într-o zi unul dintre învăţătorii Legii, adică un comunicator, i-a spus lui Isus: "Dar, cine este aproapele meu?" (Lc 10,29). Această întrebare ne ajută să înţelegem comunicarea în termeni de apropiere... Pereţii care ne despart pot fi dărâmaţi doar dacă suntem pregătiţi să ne ascultăm reciproc şi să învăţăm unii de la alţii. Cultura întâlniri ca atare presupune să fim disponibili, nu doar la a da, ci şi la a primi de la alţii.

Tăcere pentru a a-l adora pe Isus prezent în Sfânta Euharistie sau pentru rugăciune personală)

Cântec: "Ubi Caritas"

Citire din evanghelia după sfântul Luca (Lc 10,30-32)

În acel timp, Isus a răspuns: «Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon şi a căzut în mâna tâlharilor care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au strivit în bătaie, au plecat, lăsându-l pe jumătate mort. Din întâmplare, a trecut pe drumul acela un preot, dar, văzându-l, a trecut mai departe. La fel şi un levit, fiind prin locul acela, văzându-l, a trecut mai departe. Dar un samaritean oarecare, ce călătorea, a venit lângă el şi, văzându-l, i s-a făcut milă.

Din Mesajul papei Francisc pentru cea de-a XLVIII-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale (1 iunie 2014)

Cine se opreşte este samariteanul, «un păcătos», un om care «nu era obişnuit cu practicile religioase, cu viaţa morală». Cu toate acestea «a înţeles că Dumnezeu îl cheamă şi nu a fugit». Trebuie să ştim că suntem puşi să fin în dialog cu bărbaţii şi femeile acestei lumi, pentru a înţelege aşteptările lor, dubiile şi speranţele, pentru a şti să le oferim Evanghelia, adică pe Isus Cristos, Dumnezeu făcut om, mort şi înviat pentru a ne elibera de păcat şi de moarte. Provocarea în sine presupune profunzime, atenţie la viaţă şi sensibilitate spirituală. A dialoga înseamnă a fi convinşi că celălalt are ceva bun să-mi spună, că trebuie să fac spaţiu în viaţa mea şi punctului lui de vedere, propunerilor lui. A dialoga nu înseamnă a renunţa la propriile idei şi tradiţii, ci doar a renunţa la pretenţia că ale noastre sunt unicele".

Tăcere pentru a a-l adora pe Isus prezent în Sfânta Euharistie sau pentru rugăciune personală)

Cântec: "Misericordias Domini"

Citire din evanghelia după sfântul Luca (Lc 10,34-37)

În acel timp, apropiindu-se, samariteanul i-a legat rănile turnând untdelemn şi vin. Apoi, urcându-l pe animalul său de povară, l-a dus la un han şi i-a purtat de grijă. În ziua următoare, a scos doi dinari, i-a dat hangiului şi i-a spus: "Îngrijeşte-te de el şi ceea ce vei mai cheltui îţi voi da când mă voi întoarce!" Cine dintre aceştia trei crez că este aproapele celui căzut în mâinile tâlharilor?" El a răspuns: "Cel care a avut milă de el!" Atunci Isus i-a spus: "Mergi şi fă şi tu la fel!"

Din Mesajul papei Francisc pentru cea de-a XLVIII-a Zi Mondială a Comunicaţiilor Sociale (1 iunie 2014)

"Bunul samaritean nu doar că se face aproapele omului căzut, ci efectiv, văzându-l pe jumătate mort şi în mijlocul străzii, se îngrijeşte de el. Isus schimbă perspectiva: nu este vorba doar de a-l recunoaşte pe celălalt ca fiind unul asemănător mie, ci de capacitatea mea de a mă face asemănător lui... Nu putem trăi de unii singuri, închişi în noi înşine. Avem nevoie să iubim şi să fim iubiţi. Avem nevoie de mângâiere... Icoana bunului samaritean care înfăşură rănile omului rănit să ne fie drept model. Comunicarea noastră cu alţii şi despre alţii să fie ca un ulei parfumat. Lumina feţei noastre să nu provină de la rujuri sau de la diferite efecte speciale, ci din modalitatea noastră de a ne face aproapele pentru omul căzut pe care îl întâlnim de-a lungul drumului, cu iubire şi mângâiere.

Tăcere pentru a a-l adora pe Isus prezent în sfânta Euharistie sau pentru rugăciune personală)

Cântec: "Unde doi sau trei"

Invocaţii:

Pr.: Dumnezeule, de la care provine orice paternitate în cer şi pe pământ, Tată, care eşti Iubirea şi Viaţa, fă ca orice familie de pe pământ să devină, prin Fiul tău, Isus Cristos, "născut din femeie" şi prin puterea Duhului Sfânt, izvor de caritate divină, un adevărat sanctuar al vieţii şi al iubirii pentru generaţiile viitoare (Sfântul Ioan Paul al II-lea).

Să ne unim împreună rugându-ne în mod special pentru familiile încercate din lumea întreagă:

Cântec: Misericordias Domini (repetat după fiecare invocaţie)

Isuse, ne rugăm pentru familiile creştine care trec prin momente de neînţelegere, de neacceptare, de non-comunicare şi de tristeţe. Arată-le tu cât de uşor este să trăim în pace dacă ne acceptăm, dacă ne ascultăm reciproc ce avem de spus, dacă ne iertăm fragilităţile, dacă privim fiecare la limitele noastre. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru logodnicii care întâmpină mari dificultăţi în a construi un proiect de iubire pentru totdeauna. Dăruieşte-le curajul de a tinde spre idealuri înalte şi să spună "da" iubirii în Sacramentul Căsătoriei. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru tinerele familii care parcurg calea grea al trecerii de la "eu" la "noi". Dă-le înţelepciunea acceptării celuilalt. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru familiile care trăiesc experienţa "cuibului gol", fie pentru că nu au copii, fie, copiii i-au abandonat şi nu mai dau nici un semn de viaţă. Deschide aceste familii spre acceptarea celor singuri şi părăsiţi şi astfel să-şi umple golul reciproc. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru familiile care nu au binecuvântarea în sacramentul Căsătoriei, fie că au hotărât această cale, fie pentru istoria lor personală. Luminează comunitatea creştină ca să nu-i judece, ci să-i însoţească pentru a descoperi fiecare Iubirea lui Dumnezeu. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru familiile dezbinate de divorţ. Ajută-le să redescopere cât de benefic este a trăi iubirea aşa cum ne-o arată dintotdeauna Dumnezeu Creatorul, dăruieşte-le persoane care să-i susţină şi să-i încurajeze în a rămâne fideli Evangheliei. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru toţi copiii care trăiesc drama despărţirii părinţilor şi le lipseşte dragostea unuia dintre părinţi dar şi pentru aceia care asistă zilnic la neînţelegerile şi scandalurile care sunt între mama şi tata lor. Arată-le lor şi faţa frumoasă a familiei. (10 sec de linişte)

Isuse, ne rugăm pentru familiile izolate şi închise în ele însele, fie înstărite sau sărace, familii care prin astfel de comportament privează familiile vecine de condiviziune şi de susţinere reciprocă. (10 sec de linişte)

Rugăciuni spontane

Neamuri s-adorăm fierbinte...

Binecuvântarea finală

Cântecul final.