|
| © AsiaNews |
de Giorgio Bernardelli
A început slujirea sa de arhiepiscop de câteva zile. După ce a fost al doilea asiatic care i-a condus timp de şase ani pe verbiţi, congregaţie misionară întemeiată în 1875 în Germania de părintele Arnold Janssen, una din cele mai prezente în Asia şi care astăzi are foarte multe vocaţii în Indonezia. Papa Francisc, în mai, l-a ales pe părintele Paulus Budi Kleden pentru a conduce Arhidieceza de Ende, mitropolie din insula Flores, inima catolicismului indonezian. În vârstă de 58 de ani, originar din zona rurală Larantuka, tot în insula Flores, preot din 1993, Mons. Budi Kleden a predat teologie fundamentală mult timp la Ledalero, marele seminar din această insulă, înainte de a ocupa din 2018 până în iulie 2024 funcţia de superior general al verbiţilor. La 22 august la Ende a fost hirotonit episcop, alegând ca moto "Perseveraţi în iubirea fraternă", verset care deschide capitolul 13 din Scrisoarea către Evrei. Şi AsiaNews împreună cu el - în ajunul plecării Papei Francisc în Indonezia - reflectă asupra semnificaţiei acestei călătorii pentru această mare ţară din Asia şi pentru lumea întreagă.
Mons. Budi, ce aşteptaţi de la vizita Papei Francisc la Jakarta?
Înainte de toate, să-i întărească pe catolicii din Indonezia în identitatea lor de credincioşi şi în contribuţia lor adusă naţiunii. Deşi sunt în număr redus, catolicii indonezieni au desfăşurat un rol cheie în dezvoltarea ţării. Acest rol trebuie să fie întărit şi continuat.
În al doilea rând, să promoveze dialogul interreligios în Indonezia. Să-i ajute pe indonezienii de alte religii să înţeleagă că Biserica Catolică se îngrijeşte de problemele umanităţii în ansamblul său şi este deschisă să colaboreze cu ceilalţi pentru a înfrunta provocările.
În al treilea rând, să încurajeze guvernul indonezian în misiunea sa de a-i sluji pe indonezieni, ajutându-i să convieţuiască paşnic cu diferenţele, inclusiv cele religioase, care există între ei, pentru a vedea aceste diferenţe ca o bogăţie care ne ajută să creştem.
În sfârşit, sper ca după această vizită guvernul indonezian să facă mai uşoară pentru misionarii catolici din alte ţări intrarea pentru a veni să lucreze în Indonezia.
În timpul acestei vizite, credeţi că experienţa Indoneziei poate oferi lumii întregi un exemplu de dialog între creştini şi musulmani?
Marea mea speranţă este tocmai aceasta: ca realitatea indoneziană de îmbogăţire reciprocă a comunităţilor religioase să fie un exemplu şi o inspiraţie pentru lume. Oamenii ar trebui să vadă asta. Eu însumşi am fost foarte orgolios şi în acelaşi timp inspirat de participarea fraţilor mei şi a surorilor mele musulmani şi de alte religii la hirotonirea mea episcopală ca în atâtea alte ocazii ale vieţii comunităţilor noastre aici. Este şi un apel adresat tuturor indonezienilor să salvgardeze acest mod de a trăi şi de a lucra împreună.
În omilia de la începutul slujirii dumneavoastră ca arhiepiscop de Ende aţi subliniat necesitatea de a apăra "armonia socială" în societatea indoneziană: Ce anume o pune în pericol mai mult astăzi?
Da, am spus aceste cuvinte. Armonia socială, de exemplu, astăzi este pusă în pericol de unii politicieni care exploatează problemele religioase sau identitatea religioasă pentru a obţine voturi. Şi insensibilitatea faţă de construirea de edificii religioase acolo unde sunt numai puţin credincioşi de acea religie este un alt factor. Precum şi cel economic: atunci când locuitorii dintr-un loc care sunt credincioşi dintr-o religie văd că vecinii lor din alte religii primesc privilegii mai mari şi sprijin pentru a demara şi a gestiona propriile activităţi, se creează tensiuni.
Pe baza precedentei experienţe ca superior general al verbiţilor, cum vedeţi contribuţia misionarilor indonezieni adusă Bisericii globale astăzi?
Fiind catolici indonezieni, putem fi orgolioşi că am devenit o ţară de trimitere misionară, după ce timp de decenii am fost numai o ţară de primire. Privind chiar şi numai la verbiţi, sunt peste 500 de misionari indonezieni care desfăşoară slujirea lor în 50 de ţări diferite în lume. Misionarii indonezieni se caracterizează prin simplitatea şi disponibilitatea lor de a lucra chiar şi în locurile cele mai îndepărtate. Experienţa lor de convieţuire cu alte religii, îndeosebi cu musulmanii, este o contribuţie foarte utilă pentru celelalte Biserici locale.
(a colaborat Mathias Hariyadi, fotografie de Hanafi Jo)
(După AsiaNews, 1 septembrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
