Mesajul "Urbi et orbi" al Sanctităţii Sale Francisc - Crăciun 2021
Iubiţi fraţi şi surori, Crăciun fericit!
Cuvântul lui Dumnezeu, care a creat lumea şi dă sens istoriei şi drumului omului, s-a făcut trup şi a venit să locuiască în mijlocul nostru. A apărut ca un susur, ca foşnetul unei adieri uşoare, pentru a umple uimirea inima fiecărui bărbat şi femei care se deschide la mister.
Cuvântul s-a făcut trup pentru a dialoga cu noi. Dumnezeu nu vrea să facă un monolog, ci un dialog. Pentru că însuşi Dumnezeu, Tată şi Fiu şi Duh Sfânt, este dialog, comuniune veşnică şi infinită de iubire şi de viaţă.
Venind în lume, în Persoana Cuvântului întrupat, Dumnezeu ne-a arătat calea întâlnirii şi a dialogului. Mai mult, el însuşi a întrupat în sine însuşi această cale, pentru ca noi s-o putem cunoaşte şi parcurge cu încredere şi speranţă.
Surori, fraţi, "ce ar fi lumea fără dialogul răbdător al atâtor persoane generoase care au ţinut unite familii şi comunităţi" (Enciclica Fratelli tutti, 198). În acest timp de pandemie ne dăm seama de asta şi mai mult. Capacitatea noastră de relaţii sociale este pusă la grea încercare; se întăreşte tendinţa de a ne închide, de a face de la sine, de a renunţa să ieşim, să ne întâlnim, să facem lucrurile împreună. Chiar şi la nivel internaţional există riscul de a nu voi să dialogăm, riscul ca această criză complexă să ne inducă să alegem mai degrabă scurtături decât drumurile mai lungi ale dialogului; însă numai acestea, în realitate, conduc la soluţionarea conflictelor şi la beneficii împărtăşite şi durabile.
De fapt, în timp ce răsună în jurul nostru şi în lumea întreagă vestea naşterii Mântuitorului, izvorul păcii adevărate, vedem încă atâtea conflicte, crize şi contradicţii. Par să nu se mai termine şi aproape că nu ne mai dăm seama de ele. Ne-am obişnuit până acolo încât tragedii imense trec de acum sub tăcere; riscăm să nu auzim strigătul de durere şi de disperare al atâtor fraţi şi surori ai noştri.
Să ne gândim la poporul sirian, care trăieşte de peste un deceniu un război care a provocat multe victime şi un număr incalculabil de refugiaţi. Să privim la Irak, care încă trudeşte cu greu să se ridice după un conflict lung. Să ascultăm strigătul copiilor care se ridică din Yemen, unde o uriaşă tragedie, uitată de toţi, de mulţi ani se consumă în tăcere, provocând morţi în fiecare zi.
Să amintim tensiunile continue dintre israelieni şi palestinieni, care se întind fără soluţionare, cu tot mai mari consecinţe sociale şi politice. Să nu uităm de Betleem, locul în care Isus a văzut lumina şi care trăieşte timpuri dificile şi datorită dificultăţilor economice provocate de pandemie, care îi împiedică pe pelerini să ajungă în Ţara Sfântă, cu efecte negative asupra vieţii populaţiei. Să ne gândim la Liban, care îndură o criză fără precedent cu condiţii economice şi sociale foarte preocupante.
Dar iată, în inima nopţii, semnul de speranţă! Astăzi, "iubirea care mişcă soarele şi celelalte stele" (Par., XXXIII, 145), aşa cum spune Dante, s-a făcut trup. A venit în formă umană, a împărtăşit dramele noastre şi a stricat zidul indiferenţei noastre. În frigul nopţii întinde micile sale braţe spre noi: are nevoie de toate dar vine să ne dăruiască totul. Lui să-i cerem forţa de a ne deschide la dialog. În această zi de sărbătoare să-l implorăm să trezească în inimile tuturor dorinţe de reconciliere, dorinţe de fraternitate. Lui să-i adresăm rugăciunea noastră.
Prunc Isus, dăruieşte pace şi înţelegere Orientului Mijlociu şi întregii lumi. Susţine pe cei care sunt angajaţi să dea asistenţă umanitară populaţiilor constrânse să fugă din patria lor; întăreşte poporul afgan, care de peste patruzeci de ani este pus la grea încercare de conflicte care i-au determinat pe mulţi să părăsească ţara.
Rege al neamurilor, ajută autorităţile politice să împăciuiască societăţile tulburate de tensiuni şi contraste. Susţine poporul din Myanmar, unde intoleranţa şi violenţa lovesc adesea şi comunitatea creştină şi locurile de cult şi întunecă faţa paşnică a populaţiei.
Fii lumină şi sprijin pentru cel care crede şi acţionează, mergând şi împotriva curentului, în favoarea întâlnirii şi a dialogului, şi nu permite să se răspândească în Ucraina metastaza unui conflict cangrenat.
Principe al păcii, asistă Etiopia în regăsirea căii reconcilierii şi a păcii printr-o confruntare sinceră care să pună pe primul loc exigenţele populaţiei. Ascultă strigătul populaţiilor din regiunea Sahel, care experimentează violenţa terorismului internaţional. Îndreaptă-ţi privirea spre popoarele din nordul Africii care sunt lovite de diviziuni, de şomaj şi de inegalitate economică; şi alină suferinţele atâtor fraţi şi surori care suferă datorită conflictelor interne din Sudan şi Sudanul de Sud.
Fă să prevaleze în inimile popoarelor continentului american valorile solidarităţii, reconcilierii şi convieţuirii paşnice, prin dialog, respect reciproc şi recunoaştere a drepturilor şi valorilor culturale ale tuturor fiinţelor umane.
Fiu al lui Dumnezeu, întăreşte victimele violenţei faţă de femei care se răspândeşte în acest timp de pandemie. Oferă speranţă copiilor şi adolescenţilor care sunt obiect al violenţei psihologice şi al abuzurilor. Dă mângâiere şi afect bătrânilor, mai ales celor care sunt mai singuri. Dăruieşte seninătate şi unitate familiilor, loc primar al educaţiei şi bază a ţesutului social.
Dumnezeu-cu-noi, dă sănătate bolnavilor şi inspiră toate persoanele de bunăvoinţă să găsească soluţiile cele mai potrivite pentru a depăşi criza sanitară şi consecinţele sale. Fă inimile generoase, pentru a face să ajungă îngrijirile necesare, în special vaccinurile, la populaţiile mai nevoiaşe. Răsplăteşte pe toţi cei care arată atenţie şi dedicare în îngrijirea celor din familie, a bolnavilor şi a celor mai slabi.
Prunc din Betleem, permite să se întoarcă acasă în curând atâţia prizonieri de război, civili şi militari, din conflictele recente, şi cei care sunt încarceraţi din motive politice. Nu ne lăsa indiferenţi în faţa dramei migranţilor, a evacuaţilor şi a refugiaţilor. Ochii lor ne cer să nu ne întoarcem în partea cealaltă, să nu renegăm umanitatea care ne uneşte, să ne însuşim istoriile lor şi să nu uităm dramele lor (Cf. Discurs la "Reception and Identification Centre", Mytilene, 5 decembrie 2021).
Cuvânt veşnic care te-ai făcut trup, fă-ne atenţi faţă de casa noastră comună, suferindă şi ea datorită neglijenţei cu care o tratăm adesea şi stimulează autorităţile politice să găsească acorduri eficace pentru ca generaţiile următoare să poată trăi într-un ambient care respectă viaţa.
Iubiţi fraţi şi surori,
Sunt multe dificultăţile din timpul nostru, dar mai puternică este speranţa, pentru că "un prunc ni s-a născut" (Is 9,5). El este Cuvântul lui Dumnezeu şi s-a făcut in-fans, capabil numai să scâncească şi care are nevoie de toate. A voit să înveţe să vorbească, asemenea oricărui copil, pentru ca noi să învăţăm să-l ascultăm pe Dumnezeu, Tatăl nostru, să ne ascultăm între noi şi să dialogăm ca fraţi şi surori. O, Cristoase, născut pentru noi, învaţă-ne să mergem cu tine pe cărările păcii.
Crăciun fericit tuturor!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
