De Iacopo Scaramuzzi
Cei 270 de părinţi sinodali reuniţi în Vatican au început să discute, începând de marţi, 6 octombrie 2015, după-amiază, în cele treisprezece grupuri lingvistice de lucru (circuli minores). În cadrul fiecărui cerc sunt prezenţi episcopi din ţări diferite care vorbesc una dintre cele cinci limbi alese (engleză, italiană, franceză, spaniolă şi germană). Dezbaterea, care urmează ordinea temelor indicată de documentul de bază (Instrumentum laboris), încă n-a atins teme specifice, dar oricum au reieşit sublinieri culturale diferite îndeosebi în privinţa "limbajului" pe care Biserica trebuie să-l folosească pentru a prezenta propriul mesaj.
Demararea discuţiilor a fost "foarte interesantă", a spus în briefingul zilnic monseniorul Charles Chaput (raportor la un cerc), arhiepiscopul de Philadelphia care a găzduit recenta Întâlnire Mondială a Familiilor încheiată de papa, şi diferiţi părinţi au exprimat îndoieli cu privire la faptul că documentul de bază "prezintă faptele în mod pe deplin îngrijit şi comprehensiv" şi nu riscă în schimb să furnizeze viziunea "Europei occidentale şi a emisferei nordice". Arhiepiscopul nord-american a exemplificat spunând că, "un limbaj care poate să fie ofensator în Europa sau în Statele Unite poate să fie necesar în Africa sau în Asia". De altfel episcopii africani au organizat o întâlnire imediat după prânz înainte de a relua lucrările sinodale. Auditoriul este "amplu şi diversificat şi răspunsul nostru trebuie să fie adecvat".
La o întrebare specifică, Chaput a răspuns de altfel că în discuţia generală din aulă în zilele trecut numai "una sau două intervenţii" au atins chestiunea homosexuală şi "nu ne-am focalizat prea mult asupra acestei teme, care va fi tratată" în continuarea Sinodului. Cât priveşte participanţii la întâlnirea de la Philadelphia, dacă în Instrumentum laboris se ia act că există credincioşi cărora le este greu să trăiască în mod coerent cu învăţătura Bisericii, la Întâlnirea Familiilor erau "multe persoane, tinere şi cu copii", care, precum cele 99 oiţe, "vor să trăiască pe baza învăţăturii Bisericii şi care scot hrană din ceea ce spune Isus şi din ceea ce spune Biserica. Încurajăm pe cel care urmează învăţătura Bisericii despre familie în aşa fel încât să nu se simtă abandonat".
Cu privire la "limbajul Bisericii", arhiepiscopul peruvian Salvador Pi?eiro, la rândul său, a spus că "limbajul cel mai bun în cercurile mici este limbajul iubirii, suntem cu toţii păstori preocupaţi să însoţim familiile". Episcopul francez Laurent Ulrich (şi el raportor într-un cerc) a subliniat că reiese din discuţii un "limbaj de încurajare şi primire faţă de familii şi faţă de valorile lor îmbogăţitoare pentru societate".
Cei trei părinţi sinodali au exprimat astfel opinia lor ca răspuns dat jurnalistului care întreba dacă soluţia la diversităţile culturale existente în sânul Bisericii nu este o anumită delegare doctrinală dată conferinţelor episcopale naţionale la care a făcut aluzie în trecut papa Francisc. Pentru Chaput, "Biserica este catolică pentru că este universală, ajunge la toţi şi toţi au aceeaşi credinţă"; cu privire la unele chestiuni precum căsătoriile cu persoane de alte religii este necesar un "dialog între conferinţa episcopală şi Sfântul Scaun", însă cu privire la "chestiunile de doctrină" trebuie să fim foarte "atenţi" pentru a nu atinge catolicitatea Bisericii. Pentru Ulrich, "Biserica este unită dar are diferenţe culturale" şi "nu putem să ne îndepărtăm de unitatea catolică, nici de poporul care ne-a fost încredinţat: este necesar un exerciţiu de înaltă acrobaţie". Pentru Pi?eiro, Evanghelia "trebuie vestită tuturor popoarelor şi cuvintele lui Isus sunt un răspuns pentru toate chestiunile". Cât priveşte "hermeneutica conspirativă" care, aşa cum a spus părintele Antonio Spadaro pe Twitter, papa a avertizat cu privire la adoptarea. Papa Francisc, a explicat Chaput ca răspuns la o întrebare, "ne-a invitat să nu-l considerăm pe unul conspirator împotriva altuia, ci să lucrăm cu toţii pentru unitate. Există mereu activităţi de lobbying în întâlnirile din Biserică, şi la Sinod, dar nu trebuie să ne scandalizăm. Toţi au Biserica în propria inimă. Şi nu suntem aici pentru a câştiga ceva, suntem aici pentru a ajunge la acel adevăr pe care Domnul l-a stabilit pentru Biserica sa".
Dimineaţa, Sala de Presă a Sfântului Scaun a difuzat lista raportorilor şi a moderatorilor din cele 13 circuli minores în Italicus (italiană), Gallicus (franceză), Anglicus (engleză), Hibericus (spaniolă şi portugheză) şi Germanicus (germană). Cât priveşte cele trei cercuri italiene, au fost aleşi moderatori, în prima sesiune de ieri după-amiază, cardinalii Angelo Bagnasco, preşedinte al CEI şi arhiepiscop de Genova, Francesco Montenegro arhiepiscop de Agrigento şi Edoardo Menichelli arhiepiscop de Ancona, în timp ce cardinalul Mauro Piacenza, monseniorul Franco Giulio Brambilla şi părintele Manuel Arroba Conde au fost numiţi raportori. Apoi au fost aleşi moderatori cardinalii George Pell (prefect al Secretariatului pentru Economie), Vincent Gerard Nichols, Thomas Christopher Collins şi monseniorul Eamon Martin ca moderatori ai grupurilor engleze, Joseph Kurtz, monseniorul Diarmuid Martin (arhiepiscop de Dublin), monseniorul Mark Benedict Coleridge şi monseniorul Charles Joseph Chaput raportori. Cardinalii Robert Sarah, Gerald Cyprien Lacroix şi monseniorul Maurice Piat ca moderatori ai celor trei cercuri franceze, monseniorul Laurent Ulrich, monseniorul Paul-André Durocher şi iezuitul Francois-Xavier Dumortier ca raportori. Cardinalii Oscar Rodriguez Maradiaga şi Francisco Robles Ortega pentru cele două cercuri spaniole, cardinalul José Luis Lacunza Maestrojuan raportori. Şi în sfârşit cardinalul Christoph Schoenborn moderator şi episcopul de Berlin Heiner Koch raportor pentru cercul în limba germană.
"Una este adunarea a 270 de părinţi plus o sută de auditori şi experţi; alta este un cerc în care circa treizeci de părinţi pot - cu câţiva auditori şi experţi - să împărtăşească şi să reflecteze împreună despre unele puncte. Aşadar, este un exerciţiu efectiv de participare. Să nu uităm că, întocmai, Sinodul este sinod dacă această participare este favorizată şi încurajată la maxim", a explicat la Radio Vatican monseniorul Bruno Forte, secretar special al Sinodului, cu privire la noua metodologie a acestei Adunări. "Există multă democraţie, în sensul că fiecare cerc alege un moderator al său care are misiunea de a da cuvântul, de a coordona munca şi un raportor al său, adică unul care face sinteza tuturor ideilor reieşite - pe cât posibil împărtăşindu-le cu întregul grup - şi apoi le prezintă în aulă. Munca din cercuri este efectiv canalizată spre o comunicare la toată Adunarea sinodală: acest lucru este foarte important. Astfel lucrarea făcută în grupuri mici de fapt se revarsă în lucrarea colegială a întregii Adunări sinodale".
(După Vatican Insider, 7 octombrie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
