O Biserică a lui da
O mulţumire emoţionată adusă papei Francisc în numele tuturor patriarhilor prezenţi a deschis omilia rostită de patriarhul Sako în timpul Orei a treia celebrată de adunarea sinodală în dimineaţa zilei de vineri 9 octombrie 2015. Apelul Pontifului pentru pace în Orientul Mijlociu şi în Africa a inspirat reflecţia patriarhului de Babilonia al caldeilor, care a vorbit despre "provocările credinţei" care "implică atât pe păstori cât şi pe credincioşi". Astăzi - a notat el - "din păcate mulţi creştini se ruşinează de credinţa lor" şi în schimb aceasta trebuie trăită cu curaj "în viaţa zilnică". Poate fi util pentru toţi, în acest sens, să se asculte experienţele creştinilor irakieni persecutaţi.
După rugăciune, adunarea sinodală - reunită pentru a patra întrunire generală sub preşedinţia cardinalului Damasceno Assis în prezenţa a 266 de părinţi - s-a predispus la ascultarea rapoartelor din cercurile mici. Din care a reieşit cum părinţii, pentru documentul final, sunt în căutarea unui limbaj mai simplu şi direct care să scoată bine în evidenţă nu numai provocările şi problemele pe care trebuie să le înfrunte familia în toată lumea, ci şi mai ales frumuseţea şi speranţa pe care le seamănă zilnic familiile care trăiesc în lumina Evangheliei.
Aceasta este realitatea aproape comună la cele treisprezece rapoarte prezentate, sinteză a muncii tot atâtor cercuri mici care - împărţite în patru secţiuni lingvistice (franceză, engleză, italiană, germană) - miercuri şi joi s-au reunit pentru a discuta şi a propune modificări la prima parte a Instrumentum laboris.
Cu predarea modurilor - adică a amendamentelor şi a integrărilor la fiecare propoziţie din document - elaborate de părinţi, sinodul a ajuns astfel la prima sa trecere cheie. Asupra acestor rezultate va lucra acum comisia pentru elaborarea raportului final.
Primul care a intervenit a fost arhiepiscopul Kurtz, raportor al cercului englez A. "Sinodul - a spus printre altele - să vestească speranţa lui Isus ca primul şi ultimul său cuvânt". Grupul de lucru propune să se insiste mai mult asupra unui mesaj pozitiv, asupra semnelor de reînnoire care se întâlnesc în realitate. Printre sugestii, o atenţie deosebită acordată temei familiilor care sunt constrânse să emigreze şi la cele marcate de durere şi de neputinţă. În acest sens se insistă să se solicite mai mult politica şi se recomandă să se aibă un "ton mai global" şi mai puţin "eurocentric".
Această ultimă invitaţie a revenit şi în intervenţia arhiepiscopului Chaput, raportor din cercul englez D: Instrumentum laboris - a spus prelatul - denotă o "viziune prea occidentală". Nu este singura notiţă făcută de acest grup; de fapt a fost subliniat că există încă teme tratate în manieră prea limitată, elemente mai puţin clare şi incertitudini în traducerea din italiană. De aceea este nevoie de un limbaj mai implicator şi captivant, care să scoată în evidenţă aspectele pozitive. De aici sugestia de a inversa prima şi a doua secţiune a documentului şi de a începe cu o vestire de speranţă.
În sintonie cu ceilalţi raportori, şi cel din cercul italian A, părintele Arroba Conde, a subliniat climatul de mare colaborare care s-a respirat în cadrul grupurilor de lucru: conştiinţa disparităţii de opinii, dar voinţă sinceră de a valoriza ceea ce uneşte. Călugărul a vorbit despre "sensibilităţi mai mult complementare decât contrapuse". În detaliul propunerilor, sugerând şi în acest caz un stil care să pornească de la datele pozitive, raportorul a indicat ca unul dintre obiective acela de a formula "Evanghelia familiilor" ca propunere culturală oferită tuturor. Atenţie deosebită a fost dată temelor ideologiei gender, a secularizării şi problemelor traficului de persoane şi a migraţiilor.
"Trebuie exprimată mare apreciere pentru toate acele familii care încearcă să realizeze «visul lui Dumnezeu» făcându-l să devină «visul lor»", a spus arhiepiscopul Diarmuid Martin, raportorul din cercul englez B. Îndeosebi acest grup de lucru a cerut o recurgere mai mare la referinţe biblice pentru a favoriza o lectură mai clară şi implicatoare: "Limbajul Scripturii poate să devină o punte între credinţă şi viaţă".
Un limbaj care să atingă problemele reale ale familiei a fost dorită şi de cercul francez A: raportorul, arhiepiscopul Laurent Ulrich, a vorbit despre un text care ar trebui să aibă un ton mai deschis şi să favorizeze dialogul cu contemporanii.
O autocritică despre pastoraţia familială urmată până aici - "Ce am uitat să facem? Am trăit din retribuţie?" - a fost făcută în schimb de cardinalul Lacunza Maestrojuán, raportor din cercul spaniol A: unul din punctele fundamentale reieşite din intervenţia sa a fost invitaţia de a cunoaşte mai mult culturile în care se acţionează, să se insiste asupra formării şi să nu se oprească la partea normativă.
Cu privire la conţinuturi - în afară de cererea de simplificare a textului şi de adăugarea de citate biblice - s-a oprit şi intervenţia cardinalului Piacenza, raportor al cercului italian B. Printre temele tratate: demnitatea egală între bărbat şi femeie, reafirmarea că Biserica are o privire pozitivă asupra sexualităţii, formarea unei ecologii integrale şi cererea unei pastoraţii specifice pentru familiile migrante.
A nu trăi într-o lume în afara timpului ci a înfrunta faptele istoriei cu ochii credinţei: a fost invitaţia venită de la cercul englez C prin raportorul său, arhiepiscopul Mark Benedict Coleridge. Este fundamental să se clarifice că familia se întemeiază pe "căsătoria dintre bărbat şi femeie". O realitate "pozitivă şi luminoasă" care trebuie propusă lumii cu limbaj accesibil.
Despre familie ca "şcoală de umanitate" a vorbit şi părintele Dumortier, raportor din cercul francez B. În afară de asta a fost sugerată din partea grupului de lucru o intervenţie magisterială cu privire la temele tratate de sinod.
La ideea de a prefera un limbaj de speranţă, de a arăta "o Biserică a lui da", a revenit arhiepiscopul Porras Cardozo, raportor din cercul spaniol B, care a subliniat şi importanţa formării - "dacă credinţa este slabă nu reuşeşte să răspundă la provocări" - şi a trecerii "de la o spiritualitate individuală la una de comuniune".
O notiţă metodologică a fost adusă de arhiepiscopul Heiner Koch, raportor din cercul german A, care a invitat să se ţină cont de diferenţele culturale: este nevoie, a spus el, de o "analiză diferenţiată pentru a contribui la un schimb în Biserica universală". Obiectivul, a spus arhiepiscopul Durocher, raportor din cercul francez C, este acela de a răspunde la două întrebări: "Familie, cine eşti?" şi "Familie, ce faci?"; este nevoie - a subliniat el - de o analiză lucidă pentru că "pastoraţia trebuie să fie înrădăcinată în realitate". Cercul a cerut vigilenţă şi angajare cu privire la răspândirea teoriei gender şi la distorsiunile tehnologiilor bioetice.
Cel care a încheiat intervenţiile a fost episcopul Brambilla, raportor din cercul italian C, care, reafirmând importanţa de a integra multele perspective care vin din diferitele părţi ale lumii, i-a invitat pe părinţi să citească mereu în manieră pozitivă provocările din societatea şi din cultura contemporană, făcând să iasă în evidenţă punctele pozitive fără a se lăsa striviţi de diagnoze care privilegiază umbrele.
La încheierea întrunirii au început intervenţiile părinţilor referitoare la discuţia despre a doua parte a Instrumentum laboris.
(După L'Osservatore Romano, 10 octombrie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
