|
| © Vatican Media |
Inteligenţa artificială are nevoie de "lectură"
de cardinalul Michael Czerny
Publicăm într-o traducere această reflecţie a cardinalului prefect al Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale apărută vinerea trecută, 12 ianuarie 2024, în revista canadiană "Globe and Mail" din Toronto.
Uneori analfabetismul pare să fie opţiunea cea mai bună. Nu mă refer la adevăratul analfabetism, care reprezintă o povară teribilă, ci la înclinaţia noastră de a evita să "citim" realitatea socială şi culturală care ne înconjoară.
Mesajul Sfântului Părinte pentru Ziua Mondială a Păcii 2024, Inteligenţa artificială şi pacea, identifică provocările pe care noile tehnologii le pun construirii unei lumi mai drepte şi fraterne. Nu este o lectură uşoară şi nici n-ar trebui să fie.
Papa Francisc întrevede în inteligenţa artificială un "semn al timpurilor", o trăsătură distinctivă a prezentului, care continuă să evolueze şi face să se preguste transformări şi mai mari în viitor. Expresia "semn al timpurilor" indică o nouă realitate umană, care apare din ceea ce se întâmplă în jurul nostru, mai mult sau mai puţin promiţător, mai mult sau mai puţin ameninţător, de interpretat în lumina credinţei noastre (independent în ceea ce credem). Pot deriva judecăţi diferite: unele pozitive, altele negative şi altele, ca în acest caz, mixte.
Ca semn al timpurilor, inteligenţa artificială, nu mai puţin decât celelalte exprimări ale geniului uman, are nevoie de o analiză atentă pentru a ne asigura că este cu adevărat în slujba binelui comun, care protejează demnitatea inalienabilă a persoanei umane şi promovează drepturile sale fundamentale. Acestea sunt lentilele de care avem nevoie pentru a putea "citi" realitatea în care trăim, pe care o determinăm şi care ne determină.
Formele de inteligenţă artificială existente actualmente exercită deja o influenţă enormă şi vor continua s-o facă tot mai mult. Nu putem prevedea, şi cu atât mai greu putem să ne imaginăm, noile aplicaţii şi impactul pe care îl vor avea asupra vieţii noastre personale şi sociale, asupra politicii şi a economiei, asupra culturii şi a ambientului. Din moment ce nu ştim unde va conduce IA familia umană, toţi trebuie să fie mai bine informaţi, pentru a putea să-şi exprime propria părere şi să-şi asume propriile responsabilităţi. În sinteză, analfabetismul nu este o opţiune.
Papa Francisc nu este un înapoiat. Ia act în mod pozitiv de contribuţia dată omenirii de progresul ştiinţific şi tehnologic. Aceste cuceriri s-au dovedit preţioase în slujirea persoanelor, a demnităţii lor şi a drepturilor lor.
În acelaşi timp, nu trebuie să comparăm progresul tehnico-ştiinţific cu un instrument neutru. Ca şi pentru ciocan, un instrument contribuie la bine sau la rău nu în funcţie de intenţiile celui care-l produce, ci ale celui care-l foloseşte. În schimb, tehnologiile digitale bazate pe inteligenţa artificială încorporează valorile individuale şi sociale ale dezvoltatorilor lor; şi, făcând astfel, reflectă şi plăsmuiesc valorile utilizatorilor lor.
Papa Francisc denunţă "paradigma tehnocratică", o folosire nesăbuită a tehnologiei guvernată exclusiv de dorinţa de profit şi de interese de parte. Dacă unica regulă care guvernează IA este această paradigmă, asta va ajunge să provoace daune colaterale nemaiauzite: inegalităţi, nedreptăţi, tensiuni şi tulburări.
Aşadar, după cum afirmă papa în mesajul său, inteligenţa artificială pune provocări "tehnice, dar şi antropologice, educative, sociale şi politice".
De ceea ce ar trebui să ne temem mai mult decât de orice sunt îndeosebi inteligenţele artificiale pentru scopuri de război. De fapt, în afară de a fi tot mai sofisticate şi distructive, aceste inteligenţe înlătură responsabilitatea umană din scenariul războinic. În definitiv, ar putea să fie un algoritm, şi nu o persoană, cel care apasă pe trăgaci sau care lansează o bombă.
În afară de asta, inteligenţa artificială poate reprezenta o ameninţare pentru dreptatea socială. În lumea muncii, de exemplu, "maşinile cunoaşterii" şi robotica elimină un număr tot mai mare de locuri de muncă, provocând o creştere puternică a sărăciei şi a numărului de evacuaţi.
În domeniul informaţiei, există apoi noi moduri pentru a deforma în mod deliberat cuvintele în afară de imagini, pentru a dezinforma şi a instrumentaliza. Acestea sunt abordări care pun în pericol serios ordinea civilă şi conducerea democratică.
Educaţia, subliniază Papa Francisc, este fundamentală. Trebuie să ne asigurăm că aceia care proiectează algoritmi şi tehnologii digitale să fie mai responsabili. Trebuie să-i formăm pe toţi, îndeosebi pe tineri, la o folosire conştientă a noilor tehnologii, la o reflecţie critică asupra repercusiunilor acestora din urmă, mai ales pentru cei săraci şi pentru ambient.
Supervizarea şi reglementarea noilor tehnologii sunt esenţiale în toate fazele lor, de la concepere la comercializare, până la folosirea efectivă.
Pentru a disciplina dezvoltarea şi utilizarea inteligenţei artificiale în mod responsabil sunt necesare normative eficace în interiorul statelor, precum şi acorduri multilaterale şi tratate obligatorii. Aşa cum afirmă Papa Francisc cu privire la criza climatică, "este necesar un cadru diferit pentru o cooperare eficace [...] pentru a consolida respectarea drepturilor umane cele mai elementare, a drepturilor sociale şi a îngrijirii casei comune".
Mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii 2024 îndeamnă nu numai destinatarii obişnuiţi - adică şefi de stat, autorităţi politice, lideri ai societăţii civile -, ci şi pe toţi ceilalţi, să exercite coresponsabilitatea de a face o "lectură" atentă şi de a alege bine, dacă vrem să încredinţăm generaţiilor viitoare o lume mai bună şi mai paşnică. De rezultatele distructive şi de repercusiunile nefavorabile ne vom putea învinovăţi numai pe noi înşine; "analfabetismul" nu este o scuză.
Să începem anul informându-ne cu curaj şi întrebându-ne profund asupra acestui lucru. Probabil, este pariul cel mai riscant pentru viitorul nostru.
(După L'Osservatore Romano, 16 ianuarie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
