Davide Demichelis
"Este necesar să se amintească, pentru a construi un viitor de pace. Amintirea trecutului nu trebuie să devină niciodată motiv de răzbunare, însă a şterge amintirea face să se repete erorile mai uşor". Alberto Quattrucci, secretar general al asociaţiei "Oameni şi Religii" din Comunitatea Sfântul Egidiu, a intervenit ca reprezentant al Comunităţii romane la Simpozionul pentru Dezarmarea Nucleară, la 6 august la Hiroshima: după 70 de ani de la acea tragică zi de 6 august 1945, când la ora 8.15 dimineaţa un avion american a lansat "little boy" (băieţelul), prima bombă atomică.
Simpozionul pentru Dezarmarea Nucleară a fost organizat de Comitetul japonez al Federaţiei Mondiale a Religiilor, de asociaţia niponă a Religiilor pentru Pace şi de Comunitatea Sfântul Egidiu, cu colaborarea oraşului Hiroshima. Este destul de rar ca, împreună, comunităţi religioase şi societate civilă să promoveze iniţiative de această însemnătate, în Japonia. Însă aniversarea este foarte simţită de japonezi: atacurile atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cele două episoade de război cele mai grave din istoria omenirii, au cauzat circa două sute de amii de morţi.
Venerabilul Yemada Etai, al 253-lea preot în fruntea şcolii japoneze de Budism Mahayana, în 1944 era la Okinawa, unde a combătut războiul cu arma rugăciunii. Afirma atunci: "Am înţeles că a venit momentul pentru toţi credincioşii să se unească, pentru a rezolva problemele dramatice ale omenirii". Venerabilul Yamada, mort în 1999, a participat la Zilele Mondiale de Rugăciune pentru Pace de la Assisi, unde Papa Ioan Paul al II-lea a denunţat cu putere responsabilităţile omului în conflicte: "Războiul este distrugerea vieţii umane. Războiul este moartea. Războiul este creat de om. De aceea aşa cum războiul este zămislit în inima oamenilor, tot aşa şi pacea trebuie să se nască din inimile noastre".
Scopul întâlnirii de la Hiroshima nu este numai să amintească bombardamentele nucleare îndurate de Japonia, ci să promoveze şi dezarmarea nucleară. Zeci de mii de "hibakusha" (supravieţuitori după bomba atomică) suferă încă efectele acelor bombardamente. Ei sunt primii care se bat împotriva celor peste şaptezeci de mii de bombe atomice păstrate şi astăzi în arsenalele multor state. Liderii religioşi şi societatea civilă vor să stimuleze toată comunitatea internaţională se angajeze pentru eliminarea armelor nucleare.
"Astăzi putem vorbi despre un al treilea război mondial dus «pe bucăţi» cu crime, masacre şi distrugeri", denunţă Papa Francisc, care în scrisoarea enciclică Laudato si' semnalează că: "Puterile economice continuă să justifice actualul sistem mondial în care prevalează o speculare şi o căutare a profitului financiar care ignoră efectele asupra demnităţii umane şi asupra mediului".
Între timp, conclude de la Hiroshima Alberto Quattrucci: "În Occident ca şi în Orient, se răspândesc mişcări naţionaliste de extremă dreaptă periculoase care, ignorând lecţiile trecutului, repetă actele de violenţă şi de rasism faţă de toate minorităţile". Hitler, când a conceput exterminarea evreilor, s-a inspirat din holocaustul armenilor, care a avut loc în urmă cu un secol: "Şi-aşa - a afirmat Führerul în 1939 - cine îşi aminteşte astăzi despre masacrarea armenilor?".
(După Vatican Insider, 6 august 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
