De Francesco Rossi
Era "italianul cardinal", pe care Ioan Paul al II-lea l-a chemat din oraşul sfântului Ambroziu la catedra sfântului Petroniu, unde a stat timp de 20 de ani, denunţând fără jumătăţi de măsură relele dintr-un Bologna - ba chiar dintr-o regiune - "sătulă şi disperată". Giacomo Biffi, 87 de ani împliniţi de puţină vreme - era născut la Milano la 13 iunie 1928 -, arhiepiscop de Bologna din 1984 până în 2003, teolog ironic şi rafinat, s-a stins la primele ore ale zilei de sâmbătă 11 iulie în casa de îngrijire din Bologna "Toniolo", unde de mult timp era internat datorită un forme severe de cardiopatie dilatativă şi arteriopatie generalizată. Funeraliile, celebrate, de succesorul său la conducerea diecezei, cardinalul Carlo Caffarra, se vor ţine marţi 14 iulie, la ora 10.30, în catedrala "Sfântul Petru", la Bologna.
De la Milano la Bologna. Născut la Milano la 13 iunie 1928, a fost hirotonit preot la 23 decembrie 1950, tot la Milano, de arhiepiscopul cardinal Alfredo Ildefonso Schuster. Luând doctoratul în teologie în 1955 cu o teză despre "Păcatul şi libertatea în condiţia umană actuală", paroh şi profesor în seminariile arhidiecezei milaneze, la 7 decembrie 1975 a fost ales de Paul al VI-lea episcop titular de Fidene şi auxiliar al cardinalului Giovanni Colombo, arhiepiscop de Milano, care l-a consacrat episcop la 11 ianuarie 1976. Din 1976 până în 1982 a făcut parte din Comisia episcopală a CEI pentru doctrina credinţei, cateheză şi cultură, al cărei secretar a fost din 1979 până în 1982, iar din 1982 a fost membru al Comisiei episcopale pentru liturgie. Numit arhiepiscop de Bologna la 19 aprilie, şi-a făcut intrarea solemnă la 2 iunie. La 7 iulie acelaşi an a fost ales preşedinte al Conferinţei episcopale din Emilia Romagna. După niciun an, la 25 mai 1985, a primit purpura de cardinal de la Ioan Paul al II-lea.
Teologie şi cateheză. Teolog şi catehet, om al Bisericii şi cetăţean italian: acestea sunt caracteristicile magisteriului său şi ale vastei producţii bibliografice. În 1999 a dat la tipar "Risorgiment, stat laic şi identitate naţională"; după câţiva ani, în 2007, biografia sa "Memorii şi digresiuni ale unui italian cardinal" (văzută şi mărită în 2010), în care explică faptul că "identitatea naţională a precedat de mulţi ani intrarea în Sacrul Colegiu": iată pentru ce nu sunt memoriile unui cardinal italian, ci, întocmai, ale unui "italian cardinal". Din producţia literară a lui Collodi şi Guareschi scoate idei pentru reflecţii teologice, din "Împotriva Maestrului Ciliegia. Comentariu teologic la «Aventurile lui Pinocchio»" (Jaka Book 1977) la "Pinocchio, Peppone, anticristul şi alte divagaţii" (Cantagalli 2005). Ca arhiepiscop de Bologna a găzduit, în 1997, Congresul euharistic naţional şi a voit ca rod permanent al acestui eveniment eclezial Institutul Veritatis Spendor, "centru pentru formarea şi cercetarea culturală catolică" în slujba Bisericii de Bologna. Aici, la începutul anilor două mii, a ţinut aglomerate "cursuri neobişnuite de cateheză", care au fost cuprinse apoi în producţia sa bibliografică.
Conclavul din 2005 şi exerciţiile spirituale în Vatican. Membru al Congregaţiei pentru Cler şi al Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, în 1989 a predicat exerciţiile spirituale papei Ioan Paul al II-lea şi Curiei Romane, iar la 16 decembrie 2003, după ce a împlinit 75 de ani, a lăsat conducerea Bisericii de Bologna. La 18 ianuarie şi-a luat rămas bun de la arhidieceză, retrăgându-se să trăiască la Villa San Giacomo, în hinterlandul Bolognei, şi din voinţa sa a dispărut de pe scena publică. Însă în 2005 a participat la conclavul care l-a ales papă pe Joseph Ratzinger şi în 2007 a fost chemat chiar de Benedict al XVI-lea să predice exerciţiile spirituale papei şi Curiei Romane. Apoi, cu înaintarea în vârstă, s-a făcut tot mai apăsătoare încercarea bolii. Cu doar o lună în urmă, papa Francisc, informat despre condiţiile sale de sănătate, i-a scris exprimând "profunda apropiere în acest moment de suferinţă" şi asigurându-l de rugăciunea sa pentru "a adera la voinţa Domnului şi a oferi pătimirile sale pentru binele Bisericii".
(După agenţia SIR, 11 iulie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
