De Angela Maria Cosentino (bioeticiană şi delegată a Confederaţiei Italiene Centre de Regularizare Naturală Fertilitate al Forumului Asociaţiilor Familiare).
Poluarea reprezintă una din problemele de înfruntat deoarece influenţează asupra ambientului, ca şi asupra sănătăţii bărbatului şi a femeii. Iniţiativele anunţate (reducerea emisiilor din partea industriilor, mijloacelor de transport, locuinţelor...) duc la asumarea unor noi stiluri de viaţă orientate spre o "conversiune ecologică", ca răspuns al mandatului pe care l-a primit omul de a fi păstrător responsabil al creatului. Începând de la el însuşi.
Şi totuşi, referitor la responsabilitatea procreativă, este puţin vizibilă reflecţia asupra efectului ecologic devastant a hormonilor contraceptivi eliberaţi în ambient de 50 de ani, care contribuie, printre altele, la infertilitatea masculină în Occident, datorită diminuării spermatozoizilor, cum arată un document al Federaţiei Internaţionale a Asociaţiei Medicilor Catolici[1]. Şi asupra femeii, probabil din interese economice şi ideologice, unele efecte ale pilulei contraceptive sunt obscurate, ca şi informaţiile corecte asupra alternativelor naturale moderne [2].
Deşi au fost false, fericirile anunţate de eliberarea sexuală[3], nu se vede curajul de a aproba şi a recunoaşte, după mai mult de 40 de ani, actualitatea urgentă a enciclicei Humanae vitae a lui Paul al VI-lea, în îndemnul său de a nu separa aspectul care uneşte sexualitatea de procreaţie. Şi totuşi, mai întâi contracepţia şi apoi fecundaţia extracorporală au manipulat nu doar fertilitatea, ci şi modul cel mai adecvat de a procrea fiinţa umană şi de a o respecta în demnitatea sa ontologică preţioasă. Acea invitaţie, apoi reluată de viitorul fericit Ioan Paul al II-lea, cheamă şi azi la reflecţie asupra fertilităţii, nu ca boală de care trebuie să ne eliberăm sau ca un drept de pretins cu orice cost, ci privită ca dar şi responsabilitate, care eliberează tocmai pentru faptul că suntem responsabili de ea.
Fertilitatea, valoare umană şi socială, de cunoscut şi de apărat încă de tineri, cu metode naturale, nu este împotriva iubirii şi a vieţii, ci este semn biologic al unei ireductibile diferenţe sexuale şi a unei necesare complementarităţi pentru o îmbogăţire reciprocă. Noul feminism la care cheamă Ioan Paul al II-lea priveşte femeia cu speranţă şi uimire, deoarece ea este în stare să "primească" umanitatea şi să contribuie la recompunerea acelor separări artificiale între sexualitate şi iubire, între iubire şi viaţă, pe care o cultură nontolerantă faţă de Creator a crezut că o poate "cuceri", ignorând astfel ecologia ambientală şi ecologia umană. Şi Benedict al XVI-lea invită la implicare pentru o ecologie a omului care să respecte dreptul la viaţă, de la procreare până la moartea naturală, pentru a evita ca acea conştiinţă comună, pierzând conceptul de ecologie umană, să piardă împreună şi pe cel de ecologie ambientală.
"Este o contradicţie de a cere noilor generaţii respect pentru ambientul natural, când educaţia şi legile nu le ajută să se respecte pe ele însele. Cartea naturii este una şi indivizibilă, pe versantul ambiental, ca şi pe versantul vieţii, al sexualităţii, al căsătoriei, al familiei, al relaţiilor sociale, într-un cuvânt al dezvoltării umane integrale (...) Această antinomie a mentalităţii şi a practicii actuale degradează persoana, răvăşeşte ambientul şi dăunează societăţii"[4].
Cincizeci de mărturii ale femeilor (cupluri) şi despre fecunditatea lor, exprimată şi dincolo de fertilitatea biologică, eliberate de vechile şi noile sclavii (pilula, fecundarea artificială, maternitate surogat sau uter pentru închiriat...) o mărturisesc cu optimism pentru viaţă[5].
Note
1) P. J. M. S. Castellvě, L'Humanae vitae. Una profezia scientifica, L'Osservatore romano, 4 ianuarie 2009 (sinteză).
2) Metodele naturale sunt metode de diagnostic pentru a stabili zilele fertile şi nefertile în baza performanţei indicatorilor biologi legaţi direct de evoluţia hormonilor. Este importantă învăţarea metodelor naturale moderne (Metoda de ovulaţie Billings şi Metoda Simptotermală-termică) de la lucrători calificaţi, vezi www.confederazionemetodinaturali.it
3) L. Scaraffia, prezentarea volumului Custodi e interpreti della vita (Lateran University Press, 2010), PUL, 18 februarie 2011.
4) Benedict al XVI-lea, Enciclica Caritas in veritate, 51.
5) Angela Maria Cosentino, Testimoni di speranza. Fertilità e infertilità: dai segni ai significati, Cantagalli, Siena 2008.
(După Zenit, 6 martie 2011)
Traducere de Eugenia Dămătăr
