Episcopii europeni la Praga

Timpurile noi interoghează, dar nu înspăimântă

De Gianni Borsa

Psalmii de laudă se înalţă, în latineşte, cu o melodie care umple navatele splendidei catedrale "Sfântul Vito", în inima Castelului din Praga. Între aceste ziduri, încărcate de istorie şi de credinţă, cu mormintele gotice ale regilor cehi şi capela "Sfântul Venceslau", patron al Boemiei, secretarii generali şi purtătorii de cuvânt ai Conferinţelor episcopale din Europa se roagă pentru propriile ţări şi pentru întregul continent. În jurul altarului se întemeiază unitatea Bisericii catolice, chemate să străbată, cu Evanghelia în mână, o epocă densă de noutăţi, de pericole, de provocări - sunt cuvinte care reapar în multe intervenţii -, într-o Europă cu trăsături puternic secularizate.

Din 17 până în 21 iunie 2015, capitala Republicii Cehe a găzduit întâlnirea promovată de Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa (CCEE), care a pus pe masă numeroase teme: reforma structurilor de comunicare eclezială (argument introdus de mons. Claudio Maria Celli, preşedinte al Consiliului Pontifical al Comunicaţiilor Sociale); "transparenţa" în Biserică; nodurile referitoare la uniri civile, căsătorii homosexuale, gender. Focus specifice sunt dedicate marilor evenimente ecleziale: enciclica "Laudato si'", publicată simultan cu întâlnirea CCEE şi ilustrată aici de Mons. Osvaldo Neves de Almeida, de la Secretariatul de Stat; apropiatul Sinod despre familie, asupra căruia a intervenit părintele Federico Lombardi, director al Sălii de Presă Vaticane; Anul Milostivirii ("discuţie" în direct cu mons. Rino Fisichella, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare).

La Praga - unde Biserica italiană era reprezentată de secretarul general CEI, mons. Nunzio Galantino, şi de directorul Oficiului Comunicaţii Sociale, pr. Ivan Maffeis - s-au adunat reprezentanţii a circa treizeci de Conferinţe episcopale, fiecare cu tradiţiile sale, riturile, iniţiativele liturgice, pastorale şi culturale, căutând "drumuri noi" pentru "a mărturisi bucuria şi actualitatea Evangheliei", conform unei frumoase expresii care a răsunat în palatul arhiepiscopal care găzduieşte întâlnirea.

Traducătorii lingvistici adună în unitate intervenţiile în lituaniană şi în germană, spaniolă şi engleză, bulgară sau italiană... În dezbateri se reflectă realităţi diferite: de la ţările baltice şi scandinave la insula Malta, de la Portugalia la Scoţia, de la Elveţia la Moldova. Se împărtăşesc dificultăţile. Îmbrăţişarea - în timpul schimbului păcii de la o liturghie - între episcopii ucrainean şi bielorus este un moment special şi emoţionant.

Nu lipsesc lecturi articulate, şi nu întotdeauna coincidente, ale urgenţelor ecleziale, pentru că în diferitele ţări se măsoară, de exemplu, însemnate diferenţe pe planul economic care influenţează asupra vieţii persoanelor şi comunităţilor. Nu mai prejos statele intervin cu legislaţii specifice despre aspecte care au relevanţă etică şi implicaţii pentru religie. Este - aşa cum observă câteva voci - "Biserica ce merge pe străzile lumii", care "parcurge periferiile", fie ele "existenţiale sau tehnologice". Sunt nenumărate citatele din magisteriul Papei Francisc: însăşi enciclica despre ambient şi, mai mult încă, "Evangelii gaudium" marchează parcursul eclezial.

Discuţiile evidenţiază un spirit constructiv; arată cu toată claritatea o reînnoită voinţă misionară. Timpurile noi interoghează, dar nu înspăimântă; propun întrebări şi sugerează căutarea de răspunsuri întemeiate în tradiţie şi totuşi deschise la modernitate. Se respiră aproape un "dialog la distanţă" între Praga şi Roma, cu Papa Francisc, cu indicaţiile sale, lecturile sale ale prezentului, căile pe care le prospectează Bisericii pentru a continua, ba chiar pentru a relansa, misiunea. Şi un participant sugerează: "Sfântul Părinte ne invită să ieşim, să merge în întâmpinarea periferiilor existenţiale. Dar putem să mergem în periferii numai dacă centrul este clar tuturor. Centrul este Dumnezeu, El e cel care ne trimite".

(După agenţia SIR, 22 iunie 2015)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu