Documentul de la Abu Dhabi. Houshmand (teologă musulmană): "Este ca o curmală a pomului întâlnirii"
de M. Michela Nicolais
"O adevărată rază de lumină şi de speranţă", chiar şi într-o lume în care suflă vânturi de război şi dialogul pare uneori compromis sau ameninţat. Aşa defineşte teologa musulmană Sharhrzad Houshmand Documentul de Fraternitate umană, semnat în urmă cu un an, la 4 februarie 2019, de papa Francisc şi de marele imam de Al-Azhar. "Este ca o curmală a pomului întâlnirii", explică ea la agenţia SIR, "este ca un val care invită să se corecteze şi interpretări greşite sau obtuze ale propriei religii".
- A trecut un an de la semnarea istorică a documentului de la Abu Dhabi. Ce impact a avut asupra lumii musulmane?
La Abu Dhabi, pentru prima dată în istorie, cei doi lideri ai celor două religii mondiale mai mari s-au îmbrăţişat, au scris şi au propus împreună, în mod egal şi paritar, un document. Este vorba fără îndoială de un fapt istoric, dar trebuie amintit că documentul de la Abu Dhabi nu este o noutate absolută, ci rodul unui drum, şi a fost pregătit de peste 60 de întâlniri. Pasul cel mai important în dialogul dintre catolici şi musulmani l-a făcut Conciliul al II-lea din Vatican, cu o revizuire a dialogului cu lumea islamică, revizuire care are caracterele unei adevărate revoluţii. În afară de asta, ultimii trei papi s-au dedicat mult în acest domeniu: este suficient să ne gândim la vizita lui Ioan Paul al II-lea la moscheea din Damasc şi întâlnirea cu 70 de mii de musulmani în călătoria din Maroc. Benedict al XVI-lea, în 2012, a vorbit despre dialog ca moment în care întâlnirea celuilalt devine "hrană şi sprijin" reciproc. În această perspectivă, putem spune că Documentul despre Fraternitatea umană este ca o curmală a pomului întâlnirii: un fruct foarte dulce, care face tot mai practicabil drumul dintre fraţi de religii diferite.
- A ne redescoperi fraţi pentru a promova împreună dreptatea şi pacea, obiectivul Documentului: în ce mod dialogul dintre religii, şi îndeosebi cel dintre creştini şi musulmani, poate contribui la schimbarea unui scenariu mondial în care nu încetează vânturile de război şi există "conflicte congelate" şi în Europa, aşa cum a denunţat papa în recentul discurs adresat Corpului diplomatic?
Papa şi marele imam de Al-Azhar au implorat lumea întreagă lansând un apel pentru dreptate, fraternitate şi pace. Intelectuali, filozofi, lideri ai religiilor, şefi de stat şi toţi cei care au autoritate pe scena publică mondială, încă de la începutul textului, sunt interpelaţi cu privire la responsabilităţile lor faţă de viitorul de pace al planetei. Liderii celor două religii mai mari din lume aproape că au implorat întreaga societate umană, solicitată să divulge conţinuturile textului şi să recitească valorile sale comune. Toate acestea, la un an de distanţă, merg înainte în multe domenii, iar Documentul de la Abu Dhabi este o adevărată rază de lumină şi de speranţă, chiar şi în contexte dificile ca acelea actuale, pentru că adevărul este că această criză de astăzi este o criză de credinţă, o criză a educaţiei, a tinerilor...
- Drumul fraternităţii trece şi printr-o schimbare culturală, se citeşte de fapt în document. Papa a convocat pentru luna mai o altă mare întâlnire pentru un "pact educativ global", implicând şi celelalte religii. Care este răspunsul pe versantul islamic?
Am pornit la drum, în optica unei colaborări comune. În acest moment, la Abu Dhabi, este o întâlnire la nivel înalt chiar ca pregătire pentru întâlnirea din luna mai. Documentul despre Fraternitatea umană este ca un val care invită să se corecteze şi interpretări greşite sau obtuze ale propriei religii. Exemplul de urmat, şi pentru mine care sunt musulmană, este cel al papei, care se pune în ascultare şi ca un învăţător educă. Papa este un învăţător universal al spiritualităţii, pentru că adevăratul învăţător ţine cont de nevoile celui pe care-l ascultă. A sta într-o atitudine paritară dă posibilitatea celuilalt de a asculta mai bine cuvintele lui Francisc, care sunt cuvintele Evangheliei. Lucrarea sa este o lucrare excepţională de evanghelizare: papa duce înainte mesajul genuin al Evangheliei, însă într-o atitudine creştină care este compatibilă cu cultura şi spiritualitatea islamică.
- Analizând scenariul din zona Mediteranei, temă despre care Biserica italiană a organizat o întâlnire a Bisericilor creştine la Bari, cardinalul Parolin a evidenţiat importanţa temei cetăţeniei. Aceasta este, după părerea dumneavoastră, calea pentru a garanta respectarea drepturilor umane şi libertatea religioasă, şi în ţările în care catolicii sunt o minoritate?
Cu siguranţă. Cu cetăţenia ieşim din diferitele identităţi culturale, naţionale, lingvistice şi chiar religioase: ne privim unul pe altul în ochi ca nişte concetăţeni, înainte de toate ai pământului nostru, ai lumii, şi apoi ai naţiunii şi oraşului nostru. Ieşind din titlurile noastre religioase, academice, lingvistice şi culturale ne punem la un nivel paritar şi reuşim să împărtăşim împreună soarta oraşului nostru, prin atenţia faţă de bunul comun.
(După Agenţia SIR, 4 ianuarie 2020)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
