© Vatican Media
Noile date ale Raportului 2025 făcut de Open Doors

Creşte persecuţia creştinilor în lume

"Peste 380 de milioane de creştini experimentează niveluri înalte de persecuţie şi discriminare din cauza credinţei lor". Creşte persecuţia anticreştină, "niciodată aşa de intensă în 32 de ani de cercetări", cu o realitate alarmantă: în ultimul an "sunt 4.476 creştinii ucişi pentru motive legate de credinţă". Raportul World Watch List 2025, făcut public la 15 ianuarie 2025 de Open Doors, este un pumn în stomac. Revelează că între cele 100 de naţiuni monitorizate "se confirmă escaladarea persecuţiei în termeni absoluţi menţinând accelerarea impresionantă din ultimii 12 ani, cu 13 ţări la niveluri extreme".

În noul clasament, făcut de organizaţia umanitară care de şaptezeci de ani acţionează în toate locurile unde creştinismul este oprimat, rămâne ferm pe primul loc Coreea de Nord: "Politica de toleranţă zero a regimului a provocat închiderea unui număr de creştini cuprins între 50.000 şi 70.000 şi alimentează fenomenul de Biserică ascunsă". Urmează Somalia, Yemen, Libia şi Sudan, naţiuni cu puternică prezenţă musulmană, în care "sursele de persecuţie sunt legate cu o societate islamică tribală, cu extremismul activ şi cu instabilitatea endemică. Credinţa creştină trebuie trăită în secret şi, dacă sunt descoperiţi, creştinii (în special dacă sunt foşti musulmani) riscă şi moartea".

Situaţie dramatică şi în Pakistan, Nigeria, Iran, Afganistan, India. În Arabia Saudită se observă o mică notă pozitivă: "În libertatea religioasă au fost unele progrese, dar rămân restricţii semnificative. În marile oraşe există o toleranţă mai mare pentru decorările de Crăciun situate în unele zone publice. Cărţile şcolare de text au fost ulterior reformate pentru a elimina conţinuturi problematice despre non-musulmani. În acelaşi timp, practicarea publică de religii non-musulmane rămâne interzisă şi minorităţile religioase continuă să fie discriminate".

Şi Myanmarul intră în rândul naţiunilor cu o persecuţie extremă. Războiul civil care pune în genunchi ţara asiatică implică şi pe creştini care par să fie luaţi la ţintă fără milă: "Armata atacă frecvent bisericile creştine, suspectate că găzduiesc rebeli. Şi înseşi forţele rebele agresează comunităţile creştine neutre: cel puţin 100.000 de creştini zac în lagărele de evacuaţi, care au fugit pentru a evita violenţele".

În raportul făcut de Open Doors există unele date pozitive, chiar dacă numerele ne lasă mereu uluiţi: creştinii ucişi din cauza credinţei într-un an au coborât de la 4.998 la 4.476 în timp ce numărul de biserici sau proprietăţi creştine atacate, închise sau confiscate aproape s-a înjumătăţit trecând de la 14.766 la 7.679. "Nivelul de nedreptate, în aceste cazuri, frizează parodia: în închisoare ajung bărbaţi şi femei fără procese şi fără dovezi. În afară de asta, gradul de nepedepsire acordat adesea celor care în schimb acuză fals sau agresează până la uciderea creştinilor în diferite ţări este cu adevărat îngrijorător".

Open Doors subliniază şi explozia unui fenomen care creşte fără măsură: cel al creştinilor care pentru a scăpa de conflicte şi de foame fug din oraş sau din ţară devenind refugiaţi, golind, de fapt, Bisericile locale: "De exemplu în Orientul Mijlociu, leagăn al creştinismului, există tot mai multă instabilitate şi mare parte din comunităţile creştine se pierd".

Este înspăimântătoare şi tendinţa abuzurilor împotriva femeilor, mai ales creştine. Datele din raport sunt nemiloase. Cu toate că Open Doors repetă din nou că "este greu de adunat confirmări sigure cu privire la numărul de victime ale violului şi violenţelor sexuale din cauza credinţei pentru că în multe ţări denunţurile sunt rare", se ajunge la aflarea că, în anul abia trecut, violenţele asupra femeilor pe care organizaţia umanitară a reuşit să le descopere au fost 3.944 în creştere clară. În creştere sunt şi căsătoriile forţate ale tinerelor creştine: cazurile înregistrate până acum au fost 821. Dar şi acestea, din păcate, sunt date calculate cu lipsuri.

Federico Piana

(După L'Osservatore Romano, 15 ianuarie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu