|
| © Vatican Media |
Pentru ziua care va fi celebrată pe 11 februarie 2026, Leon al XIV-lea vrea să pună în centru figura evanghelică a omului, care ne învaţă să "iubim purtând durerea celuilalt". Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale: iubirea are nevoie de gesturi concrete de apropiere, în special în îngrijirea celor care se confruntă cu boala, "adesea într-un context de fragilitate din cauza sărăciei, izolării şi singurătăţii".
"Compasiunea samariteanului: a iubi purtând durerea celuilalt". Aceasta este tema aleasă de Papa Leon al XIV-lea pentru a XXXIV-a Zi Mondială a Bolnavului, care va fi celebrată pe 11 februarie 2026, de sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes. O temă care, se citeşte într-un comunicat al Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale, "punând în centru figura evanghelică a samariteanului, care manifestă iubirea îngrijindu-se de omul suferind căzut în mâinile tâlharilor, vrea să sublinieze acest aspect al iubirii faţă de aproapele". Într-adevăr, iubirea "are nevoie gesturi concrete de apropiere, prin care ne asumăm suferinţa celorlalţi, mai ales a celor care trăiesc într-o situaţie de boală, adesea într-un context de fragilitate din cauza sărăciei, izolării şi singurătăţii".
Isus este "bunul samaritean" care se apropie de omenirea rănită
Şi astăzi, Isus Cristos, "bun samaritean", conclude comunicatul, se apropie de omenirea rănită pentru a turna, prin sacramentele Bisericii, "untdelemnul mângâierii şi vinul speranţei", inspirând astfel acţiuni şi gesturi de ajutor şi de apropiere faţă de cei care trăiesc în condiţii de fragilitate din cauza bolii. Aceasta este "revoluţia iubirii" invocată de Leon al XIV-lea în omilia sa de la Liturghia celebrată pe 13 iulie în parohia pontificală "Sfântul Toma de Villanova" din Castel Gandolfo, dedicată protagonistului uneia dintre "cele mai frumoase şi evocatoare parabole" din Evanghelie, care are "în centru" tocmai compasiunea.
A privi "cu ochii inimii"
Lumea care pare că a pus deoparte milostivirea şi a pierdut capacitatea de a fi "străpunsă în inimă" în faţa celor care trăiesc în durere, a subliniat papa, este reprezentată de privirea celor care, precum preotul şi levitul care, în faţa unui om rănit întins pe marginea drumului după ce a căzut în mâinile tâlharilor, "l-au văzut şi au trecut mai departe". În timp ce privirea celor care văd "cu ochii inimii", "cu o empatie care ne permite să intrăm în situaţia celuilalt", este aceea a bunului samaritean, o imagine a lui Isus.
A deveni semne ale compasiunii lui Dumnezeu în lume
Omenirea, a continuat pontiful, "şi astăzi, trebuie adesea să se confrunte cu întunericul răului, cu suferinţa, cu sărăcia, cu absurditatea morţii". Dumnezeu, însă, "ne-a privit cu compasiune, el însuşi a vrut să ne facă drum, a coborât în mijlocul nostru şi, în Isus, bun samaritean, a venit să vindece rănile noastre, turnând asupra noastră untdelemnul iubirii sale şi al milostivirii sale". Milostivirea şi compasiunea sunt caracteristicile lui Dumnezeu, a subliniat Papa Leon, iar a crede în el "înseamnă a ne lăsa transformaţi, astfel încât şi noi să putem avea" o inimă "care se înduioşează, o privire care vede şi nu trece mai departe, două mâini care ajută şi alină rănile, umerii puternici care poartă povara celor aflaţi în nevoie". Astfel, "vindecaţi şi iubiţi de Cristos, şi noi devenim semne ale iubirii sale şi ale compasiunii sale în lume".
Gesturi concrete care exprimă grija faţă de ceilalţi
Leon al XIV-lea a aprofundat temele parabolei samariteanului şi în cateheza de la audienţa generală din 28 mai, unde a subliniat de mai multe ori că compasiunea, grija iubitoare faţă de ceilalţi, atenţia faţă de aproapele, se exprimă "prin gesturi concrete". Samariteanul descris de evanghelistul Luca, a explicat el, se opreşte "pur şi simplu pentru că este un om în faţa unui alt om care are nevoie de ajutor". Şi a comentat că "dacă vrei să ajuţi pe cineva, nu te poţi gândi să păstrezi distanţa; trebuie să te implici, să te murdăreşti, poate să te contaminezi". Este ceea ce face samariteanul, care "pansează rănile" muribundului "după ce le-a curăţat cu untdelemn şi vin". Îl ia cu el, "adică se ocupă de el, pentru că ajutăm pe cineva cu adevărat atunci când suntem dispuşi să simţim povara durerii celuilalt", a specificat pontiful, şi apoi îi găseşte "un han unde cheltuieşte bani", angajându-se "să se întoarcă şi, eventual, să plătească din nou, pentru că celălalt nu este un pachet de livrat, ci este cineva de care trebuie să ne îngrijim".
Graba care ne împiedică să simţim compasiune
Este diferit comportamentul celor care trec mai departe, ca şi noi atunci când vieţile noastre agitate nu ne permit să fim compătimitori şi considerăm că trebuie să dăm spaţiu înainte de toate propriilor noastre treburi. "Tocmai graba atât de prezentă în viaţa noastră - a amintit Papa Leon - ne împiedică de multe ori să simţim compasiune. Cei care cred că propria călătorie trebuie să aibă prioritate nu sunt dispuşi să se oprească pentru ceilalţi". Parabola, a concluzionat papa, ne îndeamnă "să întrerupem călătoria noastră" şi "să avem compasiune", iar acest lucru se poate întâmpla "atunci când vom înţelege că acel om rănit de pe drum ne reprezintă pe fiecare dintre noi", de care Isus a avut grijă de atâtea ori.
Alessandro Di Bussolo
(După Vatican News, 26 septembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
