Demnitatea omului şi dimensiunea sa transcendentă sunt motivul existenţei şi al misiunii internaţionale a unei autorităţi morale suverane independente de state cum este Sfântul Scaun.
În cadrul conferinţei din 21 noiembrie 2007, în faţa unui grup de ambasadori şi membri ai corpurilor diplomatice adunaţi la Ambasada Republicii Argentina pe lângă Sfântul Scaun cu ocazia împlinirii a 150 de ani a raporturilor diplomatice între Vatican şi Argentina, Monseniorul Pietro Parolin, subsecretar pentru Raporturile cu Statele a trasat o sinteză a sensului prezenţei Sfântului Scaun în organismele internaţionale şi a poziţiei sale faţă de marile teme ale scenei mondiale.
"Biserica Catolică este unica instituţie religioasă care poate avea acces la raporturile diplomatice şi care se interesează de dreptul internaţional, prin acel subiect internaţional suveran cu caracteristici singulare, care este Sfântul Scaun".
Sfântul Scaun, a adăugat el, nu se poate identifica cu Biserica Catolică respectiv comunitate de credincioşi, nici cu statul Cetatea Vaticanului.
Sfântul Scaun, a constatat el, este însuşi Sfântul Părinte ca autoritate spirituală universală independentă împreună cu organismele din Curia Romană care colaborează la misiunea sa.
Această natură cere existenţa unui adevărat status internaţional de tip public ca subiect sui iuris, care îşi dă organizarea juridică şi nu o primeşte din exterior, şi ca atare intră în relaţie cu celelalte state.
Acest lucru se concretizează actualmente în relaţii diplomatice cu 176 de state, în prezenţa la ONU ca stat observator, în status de membru în şapte organizaţii sau agenţii ale sistemului ONU şi în cel de observator în alte opt şi în adeziunea ca ţară membră observator la cinci organizaţii regionale.
Dacă Sfântul Scaun doreşte să fie ca "interlocutor independent de state şi să exprime o judecată autoritară cu privire la problemele care se referă la viaţa lor" este pentru că el "consideră că reprezintă o dimensiune a omului care, deşi determinantă în viaţa popoarelor, nu intră propriu-zis sub jurisdicţia statelor şi nu se epuizează în ea".
Este ceva care merge dincolo de elementul material, a afirmat Monseniorul Parolin, referindu-se la "demnitatea omului", care "are ca element esenţial dimensiunea sa transcendentă".
Sfântul Scaun subliniază în mod constant că respectarea demnităţii omului "este fundamentul etic cel mai profund în căutarea păcii şi în construirea de raporturi internaţionale care să răspundă necesităţilor autentice şi speranţelor tuturor popoarelor pământului. Uitarea, dispreţuirea sau adeziunea parţială la acest principiu se află la originea conflictelor, a degradării ambientului şi a nedreptăţilor sociale şi economice".
În acest context, valorile promovate de către religii "sunt mijlocul cel mai eficient pentru a transcende egoismele şi violenţa şi, de aceea, susţin în manieră decisivă acea "credinţă" în demnitatea omului pe care Naţiunile Unite au pus-o la baza statutului lor".
Monseniorul Parolin a subliniat apoi importanţa dialogului interreligios, pe care statele şi comunitatea internaţională trebuie să-l promoveze şi să-l faciliteze, creând structuri în care membri din diferite religii să poată coopera la pace şi la dezvoltare.
"Dacă voinţa de dialog este adevărată - a adăugat el - ea trebuie în mod necesar să se traducă într-o respectare mai mare a libertăţii religioase", un drept care din păcate "continuă să fie destul de puţin respectat în multe regiuni ale lumii sau chiar negat".
Subsecretarul Pentru Raporturile cu Statele a amintit apoi sprijinul Sfântului Scaun în favoarea păcii, "condiţie necesară pentru dezvoltarea unei vieţi demne".
Pentru acest motiv, sprijină toate iniţiativele care au ca scop dezarmarea ca şi operaţiunile de pace în zonele tulburate ale planetei, cum este Darfur, chiar dacă creşterea acestor operaţiuni reflectă dificultăţile pe care le experimentează comunitatea internaţională în prevenirea situaţiilor de conflict înainte ca ele să degenereze.
Priorităţile Sfântului Scaun cuprind şi dezvoltarea, şi Monseniorul Parolin a amintit că deja în urmă cu patruzeci de ani, în enciclica "Populorum progressio", Paul al VI-lea avertiza că dezvoltarea este noul nume al păcii.
Apoi, este constantă şi prioritară acţiunea în domeniul internaţional pentru apărarea vieţii umane, de la zămislire până la moartea naturală.
"A acorda statului sau oricărei alte grupări sociale puteri de decizie asupra vieţii individului ar echivala cu relativizarea oricărui adevăr despre demnitatea persoanei umane", remarcă el.
Părerea Sfântului Scaun este aşteptată în multe domenii, a afirmat Monseniorul Parolin, subliniind că există dorinţa de a asculta un apel la valorile etice şi la principiile morale pentru soluţionarea marilor probleme ale omenirii.
Aspectul cel mai important, a conchis el, este ca Sfântul Scaun să facă posibilul pentru ca această vestire şi această mărturie să se producă.
Marta Lago
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
