|
| © Vatican Media |
În această seară, miercuri, 10 decembrie 2025, la Rai 1, este premiera monologului lui Roberto Benigni despre Primul Apostol: "A devenit cel mai bun prieten al meu. Felul în care vorbeşte, felul în care se mişcă, felul în care reacţionează, felul în care arată, felul în care merge. Nu înţelege, greşeşte, se împiedică, se răzgândeşte. Este exact ca noi: cel mai apropiat de noi şi, în acelaşi timp, cel mai apropiat de Isus".
"Pentru a conduce Biserica, Isus nu alege apostolul perfect, nu: Isus îl alege pe cel mai uman, pe cel care a căzut cel mai jos. Pe cel din urmă. Poate că tocmai de aceea Biserica a reuşit să reziste de-a lungul secolelor. Pentru că forţa sa se naşte din fragilitate. Şi, de fapt, istoria lui Petru nu se termină cu renegarea, cu Calvarul şi răstignirea lui Isus. Dimpotrivă, într-un anumit sens, începe chiar aici". Roberto Benigni captivează, fără nicio scăpare de atenţie, în timp ce susţine un monolog de aproape două ore de pe o scenă amenajată în spatele bazilicii vaticane, difuzat în această seară pe Rai 1 în premieră mondială. Petru. Un om în vânt este titlul coproducţiei Stand by Me Vatican Media, distribuită de Fremantle şi disponibilă şi în librării de joi, de la Einaudi. Cartea - scrisă de Benigni împreună cu Michele Ballerin, Chiara Mercuri şi Stefano Andreoli - a fost prezentată în avanpremieră miercuri, în presă.
Dragoste la prima vedere
Actorul, comedianul şi regizorul relatează cu pasiune întâlnirea sa cu primul dintre apostoli. "Cele mai importante lucruri în viaţă nu se învaţă şi nu se predau, ci se întâlnesc". Acelaşi lucru i s-a întâmplat şi lui Petru: "Isus îl priveşte pe Simon, îl priveşte fix. Isus te priveşte fix, oh: îţi poţi imagina? Şi îi spune: Tu eşti Simon, fiul lui Iona. Te vei numi Chefa, care înseamnă piatră, de unde Petru. Nu-l cunoaşte, nu l-a mai văzut niciodată şi într-o clipă îi spune cine este, cine a fost şi cine va fi. Şi îi schimbă numele! Genunchii lui Petru se înmoaie, (...) nu se opune, nu se împotriveşte: rămâne fără cuvinte. (...) Renunţă la numele său, ca şi cum ar fi normal ca cineva să te întâlnească şi să-ţi schimbe numele! Ca şi cum cineva mi-ar spune: Tu eşti Roberto, fiul lui Luigi. Iată, de acum înainte, te vei numi Antonio. Haide, Antonio! Băieţi! Ce se întâmplă cu Petru? E ca şi cum o forţă l-ar lua în stăpânire. (...) Dragoste la prima vedere, ca atunci când te îndrăgosteşti. Dulgherul acela l-a cucerit. (...) Petru îl urmează".
O istorie despre tineri
"Dar ştiţi voi - spune textul - că atunci când Petru îl întâlneşte pe Isus, are cam vârsta lui? Douăzeci şi opt, douăzeci şi nouă, nici măcar treizeci! Şi, de fapt, e greu de înţeles de ce Petru este întotdeauna înfăţişat ca un bărbat foarte bătrân, chel, cu riduri şi o barbă albă. Aţi observat? Întotdeauna: în picturi, în statui (...). Se pare că Petru s-a născut deja bătrân. În schimb, când îl întâlneşte pe Isus, este tânăr, ca el. Aceasta este o istorie despre tineri!".
O istorie despre focuri de artificii
"Viaţa Sfântului Petru este ca un foc de artificii, (...) plină de bucurie şi emoţie, plină de răsturnări de situaţie dramatice. La urma urmei, nu putea fi altfel: vorbim despre cel mai drag prieten al lui Isus! Vă amintiţi când ni s-a dat un eseu de scris la gimnaziu? Tema: Cel mai bun prieten al tău. Ei bine, dacă Isus ar fi fost la gimnaziu, ar fi scris: Cel mai bun prieten al meu este Petru".
Cel mai bun prieten al meu
"Şi acum - mărturiseşte Benigni - a devenit şi cel mai bun prieten al meu, pentru că m-am îndrăgostit de el! (...) Felul în care vorbeşte, felul în care se mişcă, felul în care reacţionează, felul în care arată, felul în care merge, felul în care pescuieşte. Şi câte trucuri face! O, Doamne! La început, nu face nimic bine. Nu înţelege, greşeşte, se împiedică, se răzgândeşte, (...) este exact ca noi, repet: cel mai apropiat de noi şi, în acelaşi timp, cel mai apropiat de Isus". Povestea umană a pescarului din Galileea, potrivit actorului, dezvăluie "ce poate face un om pentru Dumnezeu şi ce poate face Dumnezeu pentru un om".
Ca un copil
Interpretul monologului trece în revistă toate episoadele importante din viaţa ucenicului căruia Cristos îi dă cheile Împărăţiei cerurilor. Printre multe se numără şi cel al potolirii furtunii: "În timp ce barca este clătinată de valuri şi de vânt, apostolii văd o figură venind spre ei, mergând pe apă. (...) Toţi sunt înspăimântaţi, strigă de frică: Ajutor, e o fantomă! În acel moment, Isus le spune: Nu vă temeţi, sunt eu! Petru, auzind aceasta, nu crede. (...) Ca un copil care vede pe cineva pe un carusel şi spune Vreau să merg şi eu! Oh, dar vă spun, în locul lui Petru, aş fi făcut la fel, nu aş fi putut rezista! (...) Isus îl crede pe cuvânt. Şi îi spune simplu: Petru, vino. Atunci Petru coboară din barcă pentru a încerca să meargă pe apă. (...) Face trei sau patru paşi, merge pe apă! Dar îndată după aceea se teme, se înspăimântă (...). Şi strigă: Doamne, ajutor, salvează-mă! Este exact ca atunci când eram copii, nu-i aşa? Când învăţăm să mergem, şi tata spune: Hai, hai! Facem doi sau trei paşi şi apoi bâldâbâc!, cădem la pământ, şi tata ne prinde.
Îndoielile şi credinţa
"Petru este exact ca noi, chiar şi atunci când se lasă copleşit de frică (...) Are îndoieli! (...) Toţi le avem, dar vă voi spune mai mult: cine nu are îndoieli nu are credinţă!", spune Benigni. Dar chiar şi după renegarea "consumată în mod jalnic, (...) Isus continuă să aibă încredere în Petru". (...) Pentru că adevărata natură a creştinismului este aceasta: "nu o religie a regulilor, ci o revoluţie a iubirii!"
Adevărata revoluţie
De fapt, după Isus nimic nu a mai fost la fel. "Iubeşte pe duşmanul tău este poate cea mai şocantă frază rostită vreodată pe faţa Pământului. (...) Seamănă mai mult cu Revoluţia Franceză decât cu orice altceva, mă face să râd!". Isus a fost urât de autorităţile religioase şi de intelectualii timpului său: se temeau de el, îl considerau o ameninţare. "E un cutremur! (...) A venit să schimbe radical viaţa! Distruge lumea veche pentru a crea una nouă. (...) Spune că în faţa lui Dumnezeu nu mai există sclav sau stăpân, nu mai există bărbat sau femeie, ci suntem cu toţii fraţi. (...) A spart piramida puterii, a răsturnat viaţa! (...) A adus o lege nouă: legea iubirii! Iubirea care, atunci când există, nu mai este nevoie de legi, porunci, reguli sau pedepse. (...) Isus a fondat-o, iubirea, a inventat-o! (...) A reuşit să iubească precum nimeni înaintea lui. (...) Ca şi cum ar fi spus: «Vreau să văd cât de departe pot merge. Mai mult, mai mult!»".
Evanghelia care schimbă privirea şi viaţa
"A fost minunat pentru mine (...) să recitesc Evangheliile", mărturiseşte regizorul filmului Viaţa e frumoasă. "Poţi lua în mână orice carte din lume, dar când ajungi la Evanghelie, nu mai există discuţii. (...) Nu mai priveşti persoanele cu distragere, ci ca pe nişte comori pline de mister, depozitare ale unui destin imens. Citind Evanghelia ajungem chiar să credem că viaţa are sens. Asta ne spune Evanghelia: că suntem vii! Ne face să simţim mereu prezent miracolul de a exista! Şi nu numai atât: ne spune şi că faptele lumii nu sunt sfârşitul problemei. Că viaţa nu se termină aici, că există viaţă dincolo de viaţă! (...) Îmi place atât de mult viaţa, priviţi, încât sunt sigur că şi ca mort îmi voi aminti mereu când eram în viaţă. Nu, nu-mi place deloc să mor, de fapt vă spun: a muri va fi ultimul lucru pe care îl voi face, vă promit".
Evanghelia este "dovada incontestabilă că Isus a existat". (...) "Tocmai gafele lui Petru demonstrează că Evanghelia spune adevărul", observă actorul. În ultimele zile, Benigni a fost primit la Vatican de Leon al XIV-lea, cu care a ascultat în avanpremieră fragmente din monolog. "Dacă cineva ar fi inventat istoria lui Isus şi a apostolilor, ar fi încercat să o înfrumuseţeze, nu-i aşa? Ar fi povestit cele mai admirabile, cele mai grandioase fapte... cu siguranţă nu lucruri de genul acesta. Nu întâmplător Jean-Jacques Rousseau, marele filozof, le-a răspuns celor care acuzau Evangheliile de falsitate: Prietene, nu aşa se inventează lucrurile".
Paolo Ondarza
(După Vatican News, 10 decembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
