A murit cardinalul Nicholas Cheong Jinsuk, arhiepiscop emerit de Seoul

O viaţă dedicată să construiască dialogul între cele două Corei

Cardinalul coreean Nicholas Cheong Jinsuk, arhiepiscop emerit de Seoul, fost administrator apostolic de P'yŏng-yang, a murit marţi, 27 aprilie 2021, la ora 22.15. A fost internat la 21 februarie din cauza agravării condiţiilor sale de sănătate precare deja de mult timp. Rămăşiţele sale pământeşti au fost duse imediat în catedrala din capitală, unde cardinalul Andrew Yeom Soo-jung, succesorul său - care l-a asistat şi cu întărirea sacramentelor - a celebrat Liturghia pentru răposaţi, revelând că arhiepiscopul cardinal Cheong "a lăsat tot ceea ce avea Bisericii şi săracilor" şi a donat organele sale. Născut la 7 decembrie 1931 la Supyo Dong, la Seoul, Nicholas Cheong Jinsuk a primit hirotonirea sacerdotală la 18 martie 1961. Numit la 25 iunie 1970 episcop de Choongju, la 3 octombrie a primit hirotonirea episcopală. La 3 aprilie 1998 a fost promovat arhiepiscop de Seoul şi la 6 iunie 1998 a fost numit administrator apostolic de P'yŏng-yang. La 24 martie 2006 a fost creat şi publicat cardinal de Benedict al XVI-lea, cu titlul "Santa Maria Immacolata di Lourdes a Boccea". La 10 mai 2012 a renunţat la conducerea pastorală a arhidiecezei. Înmormântarea se va desfăşura sâmbătă, 1 mai, în catedrala din Seoul. După aceea va fi înmormântat în cimitirul catolic din Yongin, un cartier al capitalei.

Pentru că a trăit personal ororile războiului, Nicholas Cheong Jinsuk a fost toată viaţa un om al păcii şi al reconcilierii. Angajat în prima linie mai ales în opera complexă de dialog pentru unitatea celor două Corei, cu iniţiative semnificative. Un obiectiv pentru care a făcut orice efort.

Apărarea vieţii de la zămislirea sa - şi prin crearea câtorva mişcări - şi opoziţia fermă faţă de orice tentativă de manipulare genetică au fost, cu atenţia faţă de familie, faţă de problematicile tineretului şi faţă de vocaţiile sacerdotale şi călugăreşti, punctele forte ale acţiunii sale pastorale incisive mai întâi la Choongju şi apoi la Seoul.

Născut într-o familie catolică, a fost botezat în catedrala din Seoul pentru a primi după aceea sacramentul Mirului în clasa a patra elementară. Copil fiind, era ministrant. În 1945, când frecventa al doilea an al şcolii medii, Coreea a obţinut independenţa. În haosul social din acea perioadă, a fost influenţat de ateism, însă, în timpul acele crize spirituale, a frecventat un curs de cateheze speciale de Postul Mare prin care s-a reapropiat de credinţă.

Încă de mic a visat să devină un inventator. În 1950, chiar în ajunul izbucnirii războiului din Coreea, a început să frecventeze Facultatea de Inginerie Chimică de la Seoul National University. Însă războiul l-a împiedicat să realizeze aspiraţiile sale şi a trebuit să rămână ascuns mult timp, depăşind dificultăţi serioase.

Datorită evoluării evenimentelor războinice, a fost constrâns după aceea să părăsească Seoulul pentru a se salva. Când au fost create corpurile de apărare citadine, a primit o formare de două săptămâni devenind locotenent secund. După aceea, datorită cunoaşterii limbii engleze, a găsit de lucru pe lângă armata nord-americană la Daegu drept coordonator al lucrului muncitorilor şi traducător.

Intrat în 1954 în seminarul mare, unde a studiat teologie, a fost hirotonit preot în 1961 în catedrala din Seoul. Rugăciunea sa în acea zi, a amintit de mai multe ori, a fost pentru creşterea, nu numai numerică, a Bisericii din Coreea.

Devenit, în 1961, vicar cooperator în Parohia "Sfântul Iosif" la Jungrim-dong şi apoi profesor şi vice-rector al seminarului mic, din 1965 până în 1967 a fost secretar al arhiepiscopului şi cancelar al curiei, angajându-se în numeroase activităţi în cadrul Arhidiecezei de Seoul.

Apoi a studiat sociologie la Hong Kong şi după aceea a obţinut doctoratul în drept canonic la Universitatea Pontificală Urbaniana în 1970, după doi ani de locuire la Roma în Colegiul "Sfântul apostol Petru".

Imediat ce s-a întors în patria sa, în 1970 Paul al VI-lea l-a numit al doilea episcop al Diecezei de Choongju. A primit hirotonirea episcopală în Biserica "Sfânta Familie" de la Monseniorul Paul Maria Kinam Ro, arhiepiscop emerit de Seoul. În acel moment era cel mai tânăr episcop coreean. Omnibus omnia este motoul episcopal ales de el.

În momentul numirii sale ca episcop, la Choongju erau şase preoţi coreeni, douăzeci de preoţi din Societatea pentru Misiuni Externe din Statele Unite ale Americii (Maryknoll) şi 22 de parohii sub jurisdicţia sa pastorală. Conform stilului de rugăciune îndrăgit de el, încă din prima zi a slujirii sale a intensificat rugăciunile sale pentru ca Domnul să dăruiască "o sută de preoţi diecezei". Şi când a lăsat-o, după 28 de ani, numărul preoţilor diecezani era 106.

În această perioadă la Choongju a dat un ajutor determinant naşterii la Kkottongnae ("Satul florilor"), unde sunt primite persoane cu dizabilităţi şi în situaţie de marginalizare. În 2014, Papa Francisc a vizitat personal acest centru.

Din 1975 până în 1999 a fost membru al comitetului executiv al Conferinţei Episcopale Coreene şi, din 1983 până în 2006, preşedinte al comitetului pentru probleme canonice. Din 1996 până în 1999 a fost preşedinte al Conferinţei Episcopale.

În 1998, Sfântul Ioan Paul al II-lea l-a promovat arhiepiscop mitropolit de Seoul şi, din 6 iunie acelaşi an, şi administrator apostolic de P'yŏng-yang, în teritoriul Coreei de Nord: una din cele trei circumscripţii ecleziastice de acum vacante de la sfârşitul anilor 40'.

Şi cu Coreea de Nord a căutat contacte şi prin iniţiative concrete de solidaritate. În iunie 2004 a numit, pentru prima dată, un vicar episcopal pentru P'yŏng-yang, alegându-l pe Monseniorul Matteus Hwang In-kuk, originar chiar din acel oraş şi expulzat de acolo, când era mic, cu toată familia.

În afară de asta, din 1998 până în 2004 a fost în fruntea Comisiei episcopale coreene pentru reconcilierea poporului coreean. Şi a susţinut crearea Centrului naţional de reconciliere la Paju, aproape de graniţa cu Coreea de Nord. În 2006 Benedict al XVI-lea l-a creat cardinal.

Deosebit de iubit de popor pentru stilul său modest de viaţă şi atenţia sa faţă de cei mai slabi, la Seoul a înfiinţat 75 de parohii noi, dând viaţă iniţiativelor pastorale şi culturale pentru o Biserică mai apropiată de oameni. În 2007 a participat la prima Zi a Tineretului Coreean.

În 1998 a luat parte la Adunarea specială pentru Asia a Sinodului Episcopilor. În afară de asta, a făcut parte din Consiliul Cardinalilor pentru studierea problemelor de organizare şi economice ale Sfântului Scaun. Şi în Curia Romană a fost membru al Consiliului Pontifical pentru Familie şi al Consiliului Pontifical al Comunicaţiilor Sociale. A renunţat la conducerea pastorală a arhidiecezei în 2010.

Pasionat scriitor şi cititor, a tradus în coreeană multe cărţi şi seria de comentarii la dreptul canonic redactată de el a fost prima de acest gen din Asia. În 2005 s-a îngrijit de volumul Moses, the Leader of his People. A publicat 58 de cărţi. între acestea: The Great Mission: Collaborators of the Savior (2019), We Have been Healed through His Wounds (2015) e Annotated Code of Canon Law (1988-2002).

Aşa cum a amintit cardinalul Andrew Yeom Soo-jung celebrând prima Liturghie pentru răposaţi, regretatul cardinal, cu ocazia Congresului euharistic din Seoul, în urmă cu cincisprezece ani, a luat angajamentul, cu preoţii săi, să doneze propriile organe după moarte.

(După L'Osservatore Romano, 28 aprilie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu