|
| © Vatican Media |
Pelerin între popoare şi lumi diferite
Mai întâi, Algeria, apoi trei ţări care nu au mai fost printre destinaţiile călătoriilor papale de aproape treizeci de ani: Camerun, Angola şi Guineea Ecuatorială. Leon al XIV-lea se pregăteşte pentru lunga sa călătorie în Africa, între 13 şi 23 aprilie 2026: patru ţări, unsprezece zile, circa zece oraşe, unde va vorbi în engleză, franceză, portugheză şi spaniolă. În a treia sa călătorie apostolică internaţională - după cele din Turcia şi Liban la sfârşitul anului 2025 şi din Principatul Monaco pe 28 martie - pontiful american se va cufunda într-un poliedru de limbi, culturi, istorii, tradiţii, în cadrul unor realităţi complexe, rănite de violenţe, fundamentalisme, de tragedia migraţiilor, dar, în acelaşi timp, caracterizate de entuziasmul noilor generaţii, de rolul religiilor pentru pace şi de provocarea coexistenţei confesionale.
Matteo Bruni, directorul Sălii de Presă al Sfântului Scaun, a prezentat în detaliu călătoria papală şi a evidenţiat toate nuanţele acesteia în timpul briefingului său obişnuit cu jurnaliştii din mass-media mondiale, în această dimineaţă, joi, 9 aprilie. "Este o călătorie prin bogăţia şi diversitatea acestui mare continent, populat de popoare şi lumi diverse", a subliniat Bruni.
Prima oprire este Algeria, un ţinut impregnat de moştenirea Sfântului Augustin, părintele ordinului călugăresc din care face parte Robert Francis Prevost. Însuşi Leon al XIV-lea anticipase voinţa de a face această vizită în zborul de întoarcere de la Beirut, când - răspunzând jurnaliştilor - a dezvăluit dorinţa de a "vizita locurile Sfântului Augustin" şi de a continua "discursul de dialog, de construire de punţi între lumea creştină şi lumea musulmană", un aspect pentru care episcopul de Hipona este o figură respectată. Prevost deja călătorise anterior la Alger şi Annaba în calitate de superior general al augustinienilor. Acum se întoarce acolo ca papă, pelerin într-un "ţinut al mărturiei creştine antice şi moderne": nu numai Sfântul Augustin, ci şi creştinii din Africa de Nord în epoca romană, Charles de Foucauld în deşertul din sud, cei şapte călugări trapişti de la Notre Dame de l'Atlas, ucişi în anii 1990, cei 19 călugări de diferite ordine beatificaţi de Papa Francisc în 2018.
"Un ţinut cu mari suferinţe", a spus Bruni, şi totodată un loc "profund iubit", a cărui amplasare geografică, între deşert şi Marea Mediterană, va fi ocazie pentru a aborda problema migraţiilor. Precum şi pentru a se adresa lumii islamice şi "a atinge unele provocări comune", a afirmat Bruni. Adăugând că în diferitele intervenţii ale papei va fi şi o referinţă la "riscul exploatării resurselor de către persoane sau organizaţii".
Din Algeria, papa îşi va continua călătoria în Camerun: "O Africă în miniatură datorită varietăţii şi bogăţiei teritoriului său, a resurselor şi a tradiţiilor sale". Ioan Paul al II-lea a vorbit acolo despre speranţă, Benedict al XVI-lea despre reconciliere, dreptate şi pace. Leon al XIV-lea va găsi "o ţară care trece prin încercări complexe", precum crizele din Nord şi Sud-Vest, din Nordul îndepărtat anglofon, sau "otrava" fundamentalismelor, în special în rândul tinerilor. Dar în Camerun, pontiful va putea observa şi eforturile religiilor în construirea păcii, rolul guvernanţilor, al societăţii civile, al femeilor şi, de asemenea, va aduce în atenţia publică tematica mediului, la puţin peste zece ani de la publicarea enciclicei Laudato si' a Papei Francisc.
Pace, resurse umane şi naturale, tineret, rănile corupţiei, exploatării şi colonialismului vor fi în schimb axele portante ale călătoriei în Angola, teritoriu tânăr din Africa de Sud considerat "o adevărată resursă spirituală şi forţă a schimbării", în pofida "tentaţiei tristeţii şi descurajării". Mai presus de toate, Angola este un ţinut al credinţei: "Este inima creştinismului african", a reiterat directorul Sălii de Presă al Sfântului Scaun.
Călătoria apostolică se încheie cu Guineea Ecuatorială. O altă realitate, alte situaţii şi problematici. O zonă a continentului bogată în resurse minerale, zăcăminte şi, cu atât mai mult, în umanitate, culturi, limbi. Există multe insule - pescuitul este o activitate răspândită -, numeroşi creştini care întăresc angajarea Bisericii "în susţinerea şi construirea unei culturi a păcii". Tema culturii este, de asemenea, proeminentă în Guineea Ecuatorială, cu prezenţa universităţilor, dintre care unele sunt susţinute de Biserica locală.
Anturajul papal îi va include pe cardinalii Louis Antonio Tagle, pro-prefectul Dicasterului pentru Evanghelizare; George Koovakad, prefectul Dicasterului pentru Dialogul Interreligios; şi Peter Kodwo Appiah Turkson şi Robert Sarah, conducători emeriţi ai dicasterului, ambii africani. De asemenea, vor fi prezenţi noul substitut pentru afaceri generale al Secretariatului de Stat, Paolo Rudelli, şi câţiva augustinieni numai în timpul escalei algeriene. Pontiful va călători adesea într-o maşină decapotabilă în timpul diferitelor întâlniri. Răspunzând la întrebările jurnaliştilor, Bruni a precizat că nu există preocupări legate de securitate: "Nu sunt prevăzute măsuri speciale; măsurile obişnuite sunt considerate suficiente".
Papa va susţine tradiţionala conferinţă de presă cu jurnaliştii şi nu este exclus ca acesta să "apară" în timpul zborurilor interne: "Poate va avea ceva de spus în anumite ocazii", aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, pe 30 noiembrie anul trecut, în timpul transferului de la Istanbul la Beirut. Bruni nu a oferit motive specifice pentru alegerea itinerarului călătoriei: Africa, a spus el, este "un continent adesea uitat şi care în schimb trebuie ascultat", ale cărui "cereri" şi "provocări" trebuie abordate.
Printre acestea, poligamia - temă aflată şi în centrul aprofundărilor sinodale - sau lipsa democraţiei în unele regiuni. "Va aborda papa şi aceste probleme?", au întrebat reporterii. "Am enumerat câteva teme; nu este exclus ca poligamia să fie discutată, dar papa va vorbi cu siguranţă despre familie", a explicat Matteo Bruni. Cu privire la celălalt punct el a răspuns în schimb că "în libertatea cu care Papa vizitează fiecare ţară, întâlneşte persoane şi lumi politice diferite, se va adresa tuturor".
În final, nu va lipsi o amintire a Papei Francisc, a cărui primă aniversare a morţii cade pe 21 aprilie, în timpul călătoriei apostolice.
Salvatore Cernuzio
(După L'Osservatore Romano, 9 aprilie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
