|
| © Vatican Media |
Pe de o parte, evlavia populară, credinţa celor simpli, exprimată în pelerinaje, acte de devoţiune în sanctuare, procesiuni şi cântece tradiţionale. Pe de altă parte, Mediterana cu provocările sale, cu scenariile de război, cu drama migraţiilor care au făcut din Mare Nostrum un "cimitir sub cerul liber". Pe aceste două linii directoare se desfăşoară călătoria apostolică a Papei Francisc la 15 decembrie 2024 în Corsica, patria natală a lui Napoleon, "Île de beauté", cum este supranumită, "insula frumuseţii" cu peisajele sale încadrate de păduri, plaje şi munţi, puse în pericol de crizele ambientale alimentate de om. Este a 47-a călătorie apostolică prin care Jorge Mario Bergoglio ajunge la numărul de 67 de ţări vizitate, călătorie "fulger" în confruntare cu pelerinajul lung din septembrie în sud-estul asiatic şi în Oceania. Mai puţin de douăsprezece ore care îl vor vedea şi pe papa "faţă în faţă" pentru patruzeci de minute cu preşedintele francez, Emmanuel Macron.
"Francescu", primul papă la Ajaccio
Este şi prima vizită a unui pontif în capitala Ajaccio, dar nu a unui viitor papă luând în considerare etapa lui Angelo Roncalli, devenit după aceea Papa Ioan al XXIII-lea, când ca nunţiu la Paris a vizitat insula în 1952. O dată istorică amintită de directorul Sălii de Presă vaticane, Matteo Bruni, în obişnuitul briefing cu jurnaliştii care îl vor însoţi pe Francisc în călătoria sa internaţională: "Papa se mişcă pentru a întâlni poporul creştin de pe insulă şi pentru întâlnirea despre religiozitatea populară". Referinţa este la Congresul La religiosité populaire en Méditerranée, una din cele două zile organizată de episcopul de Ajaccio, cardinalul François-Xavier Bustillo, la care vor fi 400 de participanţi, între care episcopi spanioli, francezi, italieni, academicieni şi reprezentanţi din alte zone de la Marea Mediterană. Lor li se va adresa Papa Francescu - cum se citeşte în logoul albastru al vizitei, în limba corsicană - în primul din cele trei discursuri ale sale (toate în italiană) care va încheia Congrés-ul.
Omagiu adus lui "Madonnuccia" care a eliberat insula de ciumă
"Va fi o reflecţie despre tema religiozităţii populare - a spus Bruni -, foarte simţită în tot teritoriul Franţei". Îndeosebi în Corsica, unde 80% din locuitori sunt catolici şi unde sunt prezente confraternităţile şi profund înrădăcinat cultul adus lui "Madonnuccia", Fecioara care în 1656 a protejat de ciumă insula, aflată atunci sub dominaţie genoveză, schimbând cursul vânturilor care au împiedicat navele care aveau la bord bolnavii să acosteze la Ajaccio. Un miracol, conform cursurilor, care a împiedicat răspândirea epidemiei în insulă. De atunci "Madonnuccia" este venerată ca patroană şi ei îi este dedicată o mare sărbătoare la jumătatea lunii martie. Imaginea Sfintei Fecioare Maria, prezentă în logo, va însoţi vizita papală. Papa va aduce omagiu statuii mariane oprindu-se "pentru un moment de reculegere" şi aprinderea unei lumânări, în mijlocul parcursului prin mulţime care îl va purta în diferitele locuri ale evenimentelor.
Participarea la Congresul despre religiozitatea populară în Mediterană
Trei sunt întâlnirile principale de când papa, plecat la 7.45 de la Roma-Fiumicino, după o oră şi un sfert de zbor într-un avion de la Ita Airways, va ateriza la Ajaccio pe aeroportul dedicat lui Napoleon. Primit de ministrul de interne şi ministrul pentru Europa şi ministrul pentru afacerile externe, de patru tineri care îi vor oferi flori, după imnuri, onoruri militare, prezentarea delegaţiilor şi o întâlnire privată cu miniştrii, Francisc va merge cu maşina închisă şi apoi deschisă în Palais des Congrés et d'Exposition din Ajaccio pentru evenimentul despre religiozitatea populară. Mai înainte se va opri pentru scurt timp la Baptisteriul "Saint Jean", din secolul al VI-lea, dar descoperit în 2005 în timpul lucrărilor pentru o parcare. Apoi, în auditorium din Palais primul discurs unde, a subliniat purtătorul de cuvânt Bruni, "este probabil să aibă ecou" conflictele care agită apele Mediteranei şi criza climatică.
Întâlnirea cu clerul şi Liturghia cu mii de credincioşi
În exterior, după ce-şi va lua rămas-bun, Francisc va saluta câţiva tineri care vor lansa baloane colorate, apoi în maşină închisă va merge în catedrala renascentistă "Sfânta Maria Ridicată la Cer", pentru întâlnirea cu preoţi, călugări, consacraţi, seminarişti. Cântece ale copiilor, saluturi, binecuvântări, în sfârşit recitarea lui Angelus în acest al doilea eveniment al călătoriei. În tour-de-force spaţiu pentru o siestă la episcopie până la 14.45, ora la care în golf kart Papa Francisc va trece prin mulţime până la Place d'Austerlitz, marele parc numit "U Casone" în amintirea unei vechi clădiri, loc unde, conform tradiţiei, Napoleon mergea să se joace când era copil. Este locul Liturghiei, la care ar trebui să participe circa 7.000 de credincioşi. În afară de omilie, în program sunt şi cuvinte de mulţumire ale lui Francisc adresate insulei. Act final, în aeroport, cu deja-citatul colocviu privat cu Macron, pe la 17.30. Nu sunt prevăzute, deocamdată, alte întâlniri cu şeful de stat.
Colocviu cu preşedintele Macron
Apoi, la 18.00, salutul de rămas-bun; la 18.15 plecarea; zborul de 50 de minute; aterizarea la Fiumicino pe la 19.05. În această scurtă vizită este prevăzut că papa va face obişnuita conferinţă de presă cu cei circa 80 de jurnalişti de la titlurile internaţionale care îl însoţesc: "Ar trebui să reuşim cu timpurile, probabil va fi ceva mai scurtă", a anticipat Matteo Bruni.
Motivaţiile călătoriei
Ca răspuns la o întrebare despre "motivaţia reală" care-l determină pe Francisc, care va împlini 88 de ani după două zile (17 decembrie), la Ajaccio, purtătorul de cuvânt a explicat că "este bine cunoscută atenţia papei faţă de tema devoţiunii şi religiozităţii populare, o demonstrează vizitele în atâtea sanctuare în timpul călătoriilor sale: în America Latină şi în alte părţi ale lumii". Apoi este tema Mediteranei, şi ea îndrăgită de Bergoglio. "Două tematici care se leagă bine".
În afara programului şi siguranţa
Apoi directorul Sălii de Presă a afirmat că în suita papală va fi prezent cardinalul Dominique Mamberti, prefect al Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice, născut la Marrakech dar cu origini franceze şi hirotonit preot tocmai pentru dieceza de Ajaccio. Tot Bruni a explicat că, actualmente, nu sunt prevăzute momente în afara programului papei, de exemplu cu cei mai fragili şi cu asociaţiile caritative, moment care n-a lipsit niciodată în vizitele sale internaţionale. Nicio "indicaţie deosebită" şi cu privire la o întărire a siguranţei "decât măsurile obişnuite".
Salvatore Cernuzio
(După Vatican News, 12 decembrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
