Arhiepiscopul Celestino Migliore, nunțiul apostolic în Franța, va reprezenta Papa Francisc la ceremonia de redeschidere a Catedralei Notre-Dame din Paris, programată pentru 7 decembrie 2024. Evenimentul marchează vindecarea ranelor provocate de incendiul din 2019 și reînnoirea identității naționale franceze.
La 17 noiembrie 2024, în Catedrala din Torino, Părintele Daniel Sabău a fost sfințit diacon permanent de arhiepiscopul Roberto Repole. Originar din Bacău, emigrat în Italia în 2003, Daniel Sabău a urmat Facultatea de Teologie din Torino și a activat ca profesor de religie. Evenimentul a reunit familiile celor cinci candidați la diaconat, subliniind importanța credinței și a identității naționale.
Articolul semnat de pr. Isidor Iacovici, datat 4 iunie 2020, subliniază revărsarea Duhului Sfânt și misionarismul Bisericii Catolice din România. Se menționează crearea unui grup WhatsApp pentru preoții din diaspora, care numără peste 200 de membri, inclusiv episcopi, pentru a facilita legătura și schimbul de experiențe în serviciul Evangheliei.
La 10 iunie 2018, în biserica din Răchiteni, a avut loc decernarea diplomelor de recunoştinţă "Fericitul Anton Durcovici" primarului Petre Doboş, directorului Violeta Grumăzescu şi profesoarei Liliana Ghercă. Distincţiile au fost acordate în semn de preţuire pentru contribuţia lor la conservarea valorilor săteşti româneşti, cu binecuvântarea episcopilor de Iaşi.
La 21 aprilie 2018, la Centrul de Cultură şi Creaţie din Gherăeşti, va avea loc simpozionul „Gherăeşti - vatră jertfelnică a României (1918-2018)”. Evenimentul marchează Centenarul Marii Uniri și rememorează istoria locală, invitând la reflecție asupra identității naționale și a legăturii cu străbunii.
Articolul reflectă asupra dorului ca stare specifică sufletului românesc, definită ca o dorință înnăscută de Dumnezeu și de unitate. Autorul leagă această nostalgie de tradiția de a-și căuta "ursitul" în noaptea Sfântului Andrei, identificând în final Dumnezeu ca adevăratul ursit al poporului român.
Articolul reflectă despre tradițiile din februarie și martie, numite 'vremea rădăcinilor', care îmbină sărbătorile creștine cu datinile populare. Se menționează lansarea Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei și festivalul mărțișorului de la Iași, subliniind importanța păstrării identității naționale.
Articolul analizează identitatea națională a românilor, evidențiind fragmentarea socială și lipsa solidarității. Autoarea propune o regândire a apartenenței la comunitate, bazată pe respectul față de viață și pe valori comune, în contextul unei societăți marcate de individualism și negativism.
Articolul subliniază importanța comunicării și a rugăciunii Rozariului ca mijloace esențiale pentru dialogul transcultural și integrarea în UE. Rozariul, reunitor al creștinismului, islamului și budismului, simbolizează iubirea și unitatea, facilitând fuziunea multinațională cu păstrarea identității naționale.
