"Mi-a fost dată toată puterea în cer şi pe pământ. Aşadar, mergând, faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit! Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii!" (Mt 28,18-20).
O Biserică este pe deplin misionară în momentul în care, asigurând vestitori ai Evangheliei pentru propriul popor, are posibilitatea să trimită peste graniţe adevăraţi misionari care să poarte mesajul sfânt al mântuirii.
Biserica Catolică din România a fost misionară şi înainte de 1989, dar după libertatea religioasă cucerită cu multe sacrificii, ea a devenit cu adevărat misionară, trimiţând în toată lumea, potrivit poruncii Mântuitorului, adevăraţi apostoli înflăcăraţi de dorinţa de a purta Evanghelia până la marginile pământului.
Biserica Catolică din România este parte a Bisericii Universale, şi îşi arată această deschidere generoasă şi prin misionarii ei. Biserica Catolică este răspândită peste tot, de la un capăt până la celălalt al pământului, "învăţând toate adevărurile care trebuie să ajungă la cunoştinţa oamenilor, fie cele privitoare la realităţile cereşti, cât şi la cele pământeşti" (sf. Ciril din Ierusalim).
De câteva săptămâni, la iniţiativa păstorilor noştri din România, s-a lucrat şi joi, 28 mai 2020, s-a deschis un grup whatsapp pentru preoţii români care-şi desfăşoară activitatea în afara graniţelor ţării şi care doresc să facă parte din echipă. După scurt timp a trebuit să constatăm împreună cu episcopii noştri, membri ai acestui grup, că "s-au revărsat Rusaliile peste România", s-au deschis "uşile cenacolului" şi un număr impresionant de apostoli sunt deja la lucru în ogorul Domnului pe toată faţa pământului, vorbind limbi diverse. Din acest grup fac parte deocamdată 5 episcopi, monseniori şi peste 200 de membri, toţi preoţi.
După cum reiese din mesajele de salut din partea episcopilor noştri, acest grup vrea să fie o punte de legătură între păstorii noştri din România şi preoţii din diaspora care se simt "cu inima română" (din salutul adresat de ÎPS Aurel Percă, mitropolit de Bucureşti), încercând să eliminăm orice distanţă (PS Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi), păstrând o atmosferă plăcută şi cu adevărat preoţească (PS Petru Gherghel, episcop emerit), să ne simţim în grup ca acasă (PS Anton Coşa, episcop de Chişinău), având o posibilitate de a vă saluta cu drag (PS Iosif-Csaba Pal, episcop de Timişoara).
Un alt scop al acestui proiect ar fi o mai bună cunoaştere între noi şi împărtăşirea diferitelor experienţe ce le avem fiecare în comunităţile unde trăim. Cu timpul vor fi mai multe iniţiative prin care acest grup de preoţi va rămâne util şi activ.
Pe unde sunt ei răspândiţi? În toată lumea.
Cu mulţi ani în urmă circula o vorbă pe la noi: că vor veni de departe, din America ajutoare pentru a ne reface ţara. Între timp am ajuns noi la ei pentru a le duce preţiosul ajutor spiritual, vestea învierii lui Cristos.
La geografie, Japonia este numită "Ţara Soarelui Răsare" şi suntem invidioşi că la ei răsare soarele mai întâi. Noi am mers la ei să le vorbim despre Soarele care nu apune niciodată, Cristos Domnul.
Decenii în urmă, la televizor ni se arătau emisiuni cu copii din Africa, negri bolnavi, doar schelet, săraci, emisiuni ce aveau scopul de a ne convinge de bogăţia noastră. Ne-am dus la ei acum să le ducem măcar un pumn de grăunţe şi un pahar cu apă, dar mai ales vestea cea bună a răscumpărării.
Eram unii dintre noi necăjiţi la şcoală că este o ţară în lumea asta unde oamenii sunt fericiţi că au mult fildeş. Adevărata fericire, le spunem noi, nu constă în a avea o bucată de fildeş, ci în a-l cunoaşte şi urma pe Cristos.
Zeci de ani ne-au râvnit teritoriile tătarii, turcii şi alţii, voind să ne transforme ţara în paşalâc turcesc şi nu au reuşit. Noi, acum, ne-am dus la ei să le vorbim despre adevărata forţă care nu provine din violenţă şi vărsare de sânge, ci din iubirea mântuitoare a celui Răstignit.
Învăţam la geografie că Amazonia este plămânul pământului, asigurând planetei aerul curat. Am ajuns la locuitorii ei pentru a le umple plămânii cu aerul cel curat al învierii lui Cristos.
Am auzit deseori vorbindu-se despre ţările Europei, unele mari, puternice şi bogate. Ne-au primit la ei şi suntem dispuşi să le vorbim despre adevărata putere care provine din credinţă.
Cu câţiva ani în urmă, să fie vreo 2000, cel mai puternic împărat al vremii, Traian a venit la noi să ne ia aurul şi teritoriile, şi a reuşit. Acum ne-am întors la cei care ne-au învăţat frumosul grai latin. Am venit nu pentru aur şi teritorii - nu avem nevoie; noi suntem un popor paşnic. Am venit să-i îmbogăţim cu aurul Evangheliei şi al Euharistiei. Nu cred să fie în Italia, din Sardinia şi Sicilia şi până în Veneţia, Bolzano sau Como, vreo zonă unde să nu predice Cuvântul vieţii un urmaş al dacilor, al românilor. Şi cred că în Italia sunt deja peste 200 de misionari de-ai noştri.
S-au revărsat Rusaliile peste România!
Veţi găsi la lucru în orice colţ al lumii, vrednici apostoli români, preoţi diecezani şi fraţi ai diferitelor ordine călugăreşti şi congregaţii. Unii lucrează în serviciul diplomatic al Sfântului Scaun, alţii colaboratori în diferitele nunţiaturi din lume, vestitori ai adevărului la radioul Papei, studenţi în prestigioasele universităţi pontificale, capelani în spitale, slujitori ai sanctuarelor din lume, capelani cu diferite misiuni, slujitori ai carităţii, preoţi implicaţi în educaţie, misionari, adevăraţi parohi şi colaboratori în parohiile autohtone, precum şi păstrători ai identităţii naţionale ce se îngrijesc de comunităţile româneşti. Şi despre toţi se aude doar de bine. Cu adevărat suntem peste tot: în Brazilia, Ghana, Ecuador, Chile, Liban, Panama, Marea Caraibelor, Mexic, Grecia, Ţara Sfântă şi cu siguranţă şi în alte ţări.
Aş vrea să dau glas preţuirii şi recunoştinţei faţă de păstorii şi preoţii din România şi din lumea întreagă pentru grija faţa de turma încredinţată lor de Bunul Păstor. Toţi datorăm preoţia noastră lui Cristos şi familiei în care ne-am născut şi mamei noastre care, ţinându-ne pe braţe, se ruga Domnului şi Măicuţei sale sfinte, să-i ajute copilul ei să ajungă un preot bun.
Şi mai datorăm credinţa noastră credincioşilor, preoţilor şi episcopilor care au fost torturaţi în închisorile comuniste şi condamnaţi pe nedrept. Au dat mărturia supremă vărsându-şi sângele pentru adevăr, şi prin sacrificiul lor.
S-au revărsat Rusaliile peste România!
Biserica noastră s-a născut catolică, adică "simfonică" încă de la început şi nu poate să fie decât catolică, proiectată spre evanghelizare şi spre întâlnirea cu toţi, o biserică deschisă, misionară, rod al Rusaliilor.
Duhul Sfânt este cel care ne ajută să depăşim orice rezistenţă şi ispita de a ne închide în noi înşine, între cei puţini aleşi, considerându-ne singurii destinatari ai binecuvântării lui Dumnezeu.
Duhul Sfânt ne învaţă şi ne ajută să fim sensibili la necesităţile Bisericii Universale, să nu fim indiferenţi şi străini de soarta atâtor fraţi ai noştri, ci deschişi şi solidari cu ei.
"Dacă apostolii ar fi rămas în Cenacol, fără să iasă şi să vestească Evanghelia, Biserica ar fi rămas doar biserica acelui popor, acelui oraş, acelui Cenacol" (Papa Francisc).
S-au revărsat Rusaliile peste România!
Roma, 4 iunie 2020
fratele vostru pr. Isidor Iacovici
