Şi anul acesta, în timpul Postului Mare, un preot român împărtăşeşte una din cele mai frumoase experienţe ale vieţii sale preoţeşti.
Pr. Ciprian Antălucă, OFMConv., se poate bucura pe deplin pentru faptul că 2011 este al şaselea an consecutiv de când este invitat să participe împreună cu alţi cantori bisericeşti să cânte la exerciţiile spirituale în Vatican. Părintele Ciprian a mărturisit că în acest an a trăit momente de bucurie şi emoţie unice, atunci când s-a aflat în capela Redemptoris Mater din Palatul Apostolic, în prezenţa Sfântului Părinte papa Benedict al XVI-lea şi a multor cardinali, episcopi şi a altor prelaţi din Curia Romană.
Rolul celor cinci cantori (un canadian, un italian, un mexican, un român şi un spaniol) a fost acela de a anima liturgia orelor şi adoraţia euharistică. Pe toată durata exerciţiilor spirituale, breviarul, cântările şi rugăciunile s-au făcut în limba latină, în cânt gregorian, cu excepţia meditaţiilor ţinute de părintele carmelit Francois-Marie Léthel, care au fost prezentate în limba italiană.
Părintele Léthel a structurat şi prezentat tema sa, "Lumina lui Cristos în inima Bisericii - Ioan Paul al II-lea şi teologia sfinţilor" în 17 meditaţii:
Meditaţia I: Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea în lumina lui Cristos Înviat, Lumina Lumii, Lumină care luminează drumul nostru de sfinţenie.
Meditaţia II: "Marea ştiinţă a sfinţilor" (Sfântul Alois Maria de Montfort) în cer ca şi pe pământ: scientia beata, scientia fidei, scientia amoris (de la Fides et Ratio la Novo Milennio Ineunte)
Meditaţia III: Totus Tuus cristocentric şi marian a lui Karol Wojtyla, firul conductor al întregii sale vieţi
Meditaţia IV: Splendoarea carităţii, a credinţei şi a speranţei trăite de Ioan Paul al II-lea cu Preasfânta Fecioară Maria.
Meditaţia V: Doctrina Sfântului Alois Maria de Montfort sintetizată în Tratatul adevăratei devoţiuni către Sfânta Fecioară şi sintetizată în Secretul Mariei.
Meditaţia VI: Sfânta Tereza de Lisieux, patroana misiunilor, declarată "doctor" al Bisericii de către Ioan Paul al II-lea "ca expertă a scientia amoris" (Novo Millennio Ineunte, nr. 42). Istoria unui suflet şi alte scrieri.
Meditaţia VII: Cristocentrismul Terezei: în numele lui Isus şi în iubirea lui Isus s-au îmbrăţişat toate misterele lui Dumnezeu şi ale omului.
Meditaţia VIII: Noua descoperire a milostivirii infinite şi a iubirii îndurătoare, izvorul unei speranţe fără limite. "Micul drum de încredere şi de iubire", drumul sigur de sfinţenie pentru toţi.
Meditaţia IX: Patima Terezei trăită cu Maria ca kenosi a credinţei (Cfr. Redemptoris Mater, n. 18) pentru mântuirea tuturor fraţilor săi atei ai lumii moderne. Descoperirea "Inimii Bisericii".
Meditaţia X: Sfântul Anselm de Aosta, "doctor" al scientia fidei ca Teologia Crucii.
Meditaţia XI: Sfântul Toma de Aquino, "doctor" al scientia fidei ca Teologia Lucis.
Meditaţia XII: Sfânta Ecaterina de Siena.
Meditaţia XIII: Patima Sfintei Ioana d'Arc în Biserică Sancta simul et semper purificando (Lumen Gentium, nr. 8).
Meditaţia XIV: Creştinul Charles Péguy: o teologie poetică a comuniunii sfinţilor şi a speranţei.
Meditaţia XV: "A fi mamă" după Coception Cabrera de Armida, (declarată venerabilă de către Papa Ioan Paul al II-lea în 1999).
Meditaţia XVI: Tânara laică Chiara Luce Badano (moartă la 18 ani, în 1990 şi beatificată în 2010).
Meditaţia XVII: Concluzie. Sfântul Iosif Redemptoris custos.
Exerciţiile spirituale au început duminică, 13 martie 2011, la ora 18.00, în capela Redemptoris Mater, situată la al doilea etaj al Palatului Apostolic, lângă Sala Clementină. Înainte de prima meditaţie, Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea, 30 de cardinali şi toţi ceilalţi participanţi din Curia Romană l-au invocat pe Duhul Sfânt, intonând imnul Veni creator Spiritus, după care a urmat expunerea sfântului sacrament, adoraţia personală, prima meditaţie şi binecuvântarea cu preasfântul sacrament.
De luni până vineri, programul s-a desfăşurat astfel: la ora 9.00 Laude şi prima meditaţie, urmată de meditaţia personală, la 10.15 ora medie (ora a treia) şi a doua meditaţie, la ora 17.00 avea loc a treia meditaţie, urmată de expunerea euharistică şi un moment de adoraţie personală. În fiecare seară, momentele de meditaţie şi rugăciune se încheiau cu binecuvântarea preasfântului sacrament şi intonarea unui cântec în cinstea preasfintei Fecioare Maria.
Exerciţiile spirituale s-au încheiat sâmbătă dimineaţa cu recitarea Laudelor şi ultima meditaţie, după care, părintele carmelitan, vădit emoţionat, a mulţumit Sfântului Părinte: "Sfinte Părinte, ultimele mele cuvinte sunt adresate Sanctităţii Voastre. Mulţumesc! Nu voi găsi niciodată cuvintele potrivite pentru a vă mulţumi pentru încrederea şi onoarea de a predica exerciţiile spirituale pentru Sanctitatea Voastră şi Curia Romană. A fost într-adevăr un har deosebit, poate cel mai mare har primit în viaţa mea, împreună cu profesiunea mea religioasă şi hirotonirea sacerdotală. A fost o experienţă extraordinară de lumină.
«Lumina lui Cristos în inima Bisericii». Aceste patru cuvinte mi-au venit în minte în timp ce mă rugam la preasfânta Fecioară Maria, în sanctuarul «Divino Amore», pe 31 ianuarie, în aceeaşi zi când cardinalul Bertone mi-a încredinţat această misiune din partea Sanctităţii Voastre. În intensa pregătire a meditaţiilor, aceste patru cuvinte au devenit mereu mai clare şi mai luminante. La început, când am răspuns afirmativ invitaţiei de a predica aceste exerciţii, mi se părea imposibil de a scrie aceste 17 meditaţii într-un timp atât de scurt dar, rugându-mă din nou la Sfânta Fecioară, am înţeles că pentru Dumnezeu nimic nu este imposibil şi am decis, cu ajutorul harului Domnului, să scriu totul înainte de exerciţii, ştiind că Sfântul Părinte s-ar bucura să aibă textul meditaţiilor înainte de exerciţii şi că ar fi bine ca aceste meditaţii să fie publicate înainte de beatificarea papei Ioan Paul al II-lea (...)".
După cuvintele de mulţumire ale părintelui François - Marie Léthel, Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea i-a mulţumit părintelui predicator şi i-a salutat pe cei prezenţi: "Mulţumesc P. Léthel pentru îndrumarea spirituală pe care ne-a oferit-o în aceste zile. Părintele predicator ne-a arătat că sfinţii mici sunt sfinţi mari şi că «scientia fidei» şi «scientia amoris» merg împreună şi se completează reciproc. Providenţa a voit ca în acest an exerciţiile spirituale să se termine în sărbătoarea Sfântului Iosif, patronul meu personal şi al sfintei Biserici. Sfânta scriptură ne vorbeşte de Sfântul Iosif ca fiind «om drept» (vir fidelis), iar în viziunea Vechiului Testament, «drept» era acela care slujeşte şi trăieşte Cuvântul lui Dumnezeu. Ne încredinţăm astăzi sfântului Iosif, ca să ne protejeze şi să ne ajute în umila noastră slujire. Să mergem înainte cu curaj, sub această protecţie a sfântului Iosif; să mergem pe drumul sfinţeniei în compania sfinţilor. Mulţumesc, P. Léthel!"
După discursul Sanctităţii Sale, toţi cei prezenţi, au fost invitaţi în Sala Clementină pentru urările cuvenite de ziua onomastică a Sfântului Părinte (Ioseph Ratzinger). Aici Eminenţa sa card. Angelo Sodano, decanul Colegiului Cardinalilor, a ţinut un discurs adresat Sfântului Părinte după care exerciţiile spirituale s-au încheiat cu binecuvântarea solemnă împărţită tuturor celor prezenţi de însuşi Sfântul Părinte.
A fost o experienţă de neuitat, mărturiseşte pr. Ciprian, o experienţă de credinţă şi comuniune catolică, o experienţă care nu se uită niciodată, mai ales pentru un preot. În prezenţa papei Benedict al XVI-lea ne-a spus părintele, a putut să constate frumuseţea credinţei catolice, universalitatea şi soliditatea "stâncii" pe care aceasta este clădită: urmaşul apostolului Petru.
Pr. Mihai Gal, OFMConv.
