Uniunea Europeană şi Bisericile
La căpătâiul unui continent neliniştit
De Gianni Borsa
"Rugăciunea poate să favorizeze construirea păcii". Recenta iniţiativă a Papei Francisc de a-i face pe preşedinţii palestinian şi israelian să se întâlnească, rugându-se împreună pentru pace, a fost evocată la 10 iunie la Bruxelles, în sediul Comisiei UE, în timpul întâlnirii dintre instituţiile comunitare şi reprezentanţi ai comunităţilor religioase din Europa. La întâlnirea anuală, definită de articolul 17 din Tratatul de la Lisabona, s-a vorbit despre viitorul Europei şi al integrării politice, despre raporturi dintre UE şi "vecinătate" orientală şi mediteraneană, despre criza şomajului şi criza socială. Pe fundal, rolul Bisericilor şi al comunităţilor religioase în spaţiul public.
Politicienii şi conducătorii spirituali. La începutul întâlnirii dintre exponenţii instituţiilor comunitare şi liderii religioşi a fost păstrat un minut de tăcere "pentru a aminti victimele tragicului atac de la muzeul ebraic din Bruxelles" din 24 mai; în afară de asta a fost adoptată o declaraţie comună referitoare la Meriam Ibrahim, femeia creştină sudaneză condamnată la moarte pentru apostazie. Pentru UE erau prezenţi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cel al Executivului, José Manuel Barroso (pentru ambii, aproape la sfârşitul mandatului şi care nu mai pot fi aleşi, a fost vorba despre ultimul rendez-vous), şi vicepreşedintele Parlamentului European, László Surján. Pe versantul Bisericilor, delegaţia era condusă de cardinalul Reinhard Marx, arhiepiscop de Freising-München şi preşedinte al COMECE (Comisia Episcopatelor din Comunitatea Europeană), însoţit de arhiepiscopul de Strasbourg Jean-Pierre Grallet şi de Margare S. Archer, preşedinte al Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale. Alături de ei exponenţi - la cele mai mari nivele - ai evreilor, musulmanilor, hinduşilor, sikh şi mormonilor.
Motive de preocupare, valori comune. Trasând un bilanţ al discuţiei purtate între politicieni şi conducătorii religioşi, şeful Comisiei, José Manuel Barroso, a afirmat: "Toţi s-au declarat convinşi că momentul este delicat", fie datorită crizei economice şi sociale prin care trece continentul, fie datorită răspândirii de atitudini naţionaliste, xenofobe şi extremiste de diferite tipuri. "Au fost amintite rezultatele alegerilor" pentru Parlamentul European, din care rezultă "multe motive de preocupare". Pe de altă parte, "au fost reafirmate valorile comune pe care se întemeiază Europa" - pace, solidaritate, dreptate, coeziune socială - pentru care credinţele religioase desfăşoară un rol de promovare deosebit de necesar. Acelaşi Barroso a semnalat după aceea alte teme evocate de diferite intervenţii: situaţia din Ucraina, raporturile dintre UE şi ţările vecine, sărăcia multor familii, "nodul migraţiilor", apărarea ambientului, raporturile dintre Europa şi celelalte continente.
Răspunsuri concrete date cetăţenilor. Şi cardinalul Reinhard Marx a oferit câteva chei de lectură a întâlnirii. După părerea sa, "UE va recuceri încrederea cetăţenilor dacă va şti să găsească soluţii concrete la problemele şi la provocările actuale: şomajul, schimbarea climatică, migraţia, negocierile cu privire la acordul transatlantic de schimb liber". Tocmai spre acordul transatlantic USA-UE, preşedintele COMECE şi-a îndreptat atenţia în intervenţia sa în cadrul dezbaterii, punctând că "schimbul liber comportă întotdeauna posibilitatea unei prosperităţi mai mari, deci este un lucru bun. Însă piaţa are nevoie de reguli clare". Pentru aceasta, conform lui Marx, "cei doi parteneri transatlantici, care reprezintă Occidentul creat de creştinism, pot cu un asemenea acord să promoveze în economia globală norme clare, întemeiate din punct de vedere etic", aşa încât acordul să devină "nu numai o oportunitate, ci o responsabilitate specială". Printre chestiunile etice care se ascund în spatele acordului comercial, semnalează preşedintele COMECE, este înainte de toate întrebarea cu privire la cine beneficiază de acordul însuşi: el "slujeşte binele comun?"; beneficiază de el "numai naţiunile bogate, cu beneficii şi mai mari în dauna ţărilor în curs de dezvoltare şi subdezvoltate? Sau se reuşeşte cu schimbul liber să se creeze beneficii pentru cei mai vulnerabili din lume?".
Apel pentru Meriam. "Exprimăm uluirea profundă şi preocuparea faţă de soarta doamnei Meriam Yahya Ibrahim, condamnată la o sută de lovituri de bici şi la moartea prin spânzurare cu acuza de apostazie şi adulter". Preşedinţii instituţiilor UE şi toţi liderii religioşi prezenţi la reuniunea de la Bruxelles au dat, la sfârşit, o declaraţie în care subliniază "obligaţia internaţională a Sudanului de a ocroti libertatea de religie şi de crez" şi "în unanimitate invită autorităţile sudaneze responsabile şi Curtea de Apel să revoce acest verdict inuman, eliberând-o imediat pe Meriam". Se cere apoi ca guvernul sudanez, "în linie cu drepturile umane universale", să abroge orice dispoziţie legislativă care penalizează sau discriminează persoanele pentru convingerile lor religioase sau în cazul în care ar decide să schimbe credinţa religioasă.
(După agenţia SIR, 11 iunie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
