Liturghia papei la Budapesta pentru încheierea Congresului euharistic internaţional
Un mare semn de speranţă
de cardinal Peter Erdö,
arhiepiscop de Esztergom-Budapesta
A fost o mare bucurie când în 2016, la al 51-lea Congres Euharistic Internaţional de la Cebu, în Filipine, la sfârşitul Liturghiei de încheiere am văzut video-mesajul Papei Francisc în care comunica faptul că următoarea se va ţine la Budapesta în 2020.
Ultimul Congres Euharistic Internaţional în ţara noastră şi în oraşul nostru s-a ţinut în 1938. De data aceea celebrările mai solemne au fost prezidate de fostul secretar de stat, cardinalul Eugenio Pacelli, care îl reprezenta pe Pius al XI-lea ca delegat pontifical. Acea manifestare de credinţă a fost însoţită de multe tensiuni. Se simţea apropierea războiului mondial. Probabil pentru aceasta imnul Congresului a fost o mare rugăciune pentru pacea şi pentru unitatea popoarelor şi a naţiunilor.
Când Papa Francisc în video-mesajul citat mai sus i-a încurajat pe cei prezenţi să se roage împreună cu el, pentru ca următorul Congres de la Budapesta să aducă roade spirituale şi Duhul Sfânt să reverse darurile sale asupra tuturor participanţilor la organizare, încă nu se ştia că între timp, ca urmare a pandemiei, se vor schimba circumstanţele de viaţă până acolo încât chiar şi data Congresului va fi amânată cu un an.
În pofida tuturor dificultăţilor ne-am pregătit cu entuziasm; am ţinut întâlniri ştiinţifice şi pastorale despre Euharistie, cu participarea de conferenţiari evrei, protestanţi şi ortodocşi. În acest mod aprofundarea noastră teologică a reprezentat şi o anumită participare la dialogul ecumenic şi interreligios. Un alt aspect important al pregătirii a fost călătoria Crucii misionare prin toată Ungaria, dar şi în ţările vecine. Este vorba de o cruce înaltă de trei metri şi în mijlocul căreia sunt încastrate relicvele sfinţilor şi fericiţilor ungari şi care nu sunt legaţi cu regiunea noastră, în special martirii din secolul al XX-lea. Ea a fost binecuvântată chiar de Papa Francisc în Vatican.
Vizita Crucii misionare în diferitele oraşe a fost însoţită de reculegeri spirituale, de adoraţii euharistice, ocazii pentru spovadă, expoziţii şi programe culturale dedicate vieţii tuturor acestor martori. Sfinţii şi martirii credinţei unesc puternic diferitele popoare între care unguri, slovaci, români, croaţi, ucraineni, dar şi cehi, polonezi, italieni şi alţii, şi reprezintă o contribuţie valoroasă la reconcilierea între cei care cred şi cei care nu cred din societate.
De multe ori am organizat programe despre semnificaţia Liturghiei şi adoraţii ale Preasfântului Sacrament la nivel global, la aceeaşi oră, graţie şi conexiunii cu internet. În ultimele timpuri, nu numai slăbiciunea umană şi păcatul au arătat că pot avea efecte globale, ci şi rugăciunea şi harul pot avea în mod sensibil un efect puternic în acelaşi timp asupra întregii noastre planete.
Oraşul Budapesta are o lungă istorie profană, dar şi creştină. Deja din secolul al IV-lea exista un sediu episcopal în teritoriul oraşului în acea zonă a Panoniei care poartă numele de Aquincum (Civitas Valeria). După prăbuşirea Imperiului Roman, căreia i-a urmat o mare migraţie de popoare, viaţa creştină părea stinsă, dar cu peste o mie de ani în urmă s-a renăscut Biserica prin întemeierea arhidiecezei de Esztergom (acum Esztergom-Buda-pesta).
Realitatea de astăzi este că un pic peste jumătate din locuitorii capitalei sunt botezaţi catolici, dar sunt prezente comunităţi protestante semnificative, precum şi Bisericile ortodoxe din diferite patriarhii, precum şi creştini pre-calcedonieni, ca de exemplu credincioşii din Biserica ortodoxă coptă, care are un sediu episcopal. În afară de asta, sunt una din cele mai mari comunităţi ebraice din Europa şi multe alte religii.
În timpul lucrărilor Congresului, deschis în sfârşit la 5 septembrie, ne-am pregătit ca să-l întâlnim pe Isus! Am invocat harul reconcilierii pentru societatea noastră şi pentru Europa, care are atâta nevoie de speranţă. Desigur, asta nu voia să fie şi n-a fost un eveniment triumfalist, cât mai degrabă o invitaţie pentru toţi ca să-şi deschidă propria inimă.
Ne-am pregătit să mărturisim şi să trăim pe deplin credinţa noastră. În desfăşurarea evenimentelor şi a programelor am încercat să prezentăm cultura noastră, moştenirea spirituală, poporul nostru şi îndeosebi capitala, dar fundamentul săptămânii a fost Euharistia, Cristos cel viu.
În zilele precedente, o Întâlnire teologică ne-a introdus la Liturghia inaugurală celebrată în Piaţa Eroilor. De mult timp, diecezele şi parohiile s-au pregătit pentru această ocazie, pentru că mulţi copii din ţară au făcut prima Împărtăşanie la această celebrare. În afară de asta, ne-am gândit şi la cei care au făcut prima Împărtăşanie anul trecut, dar din cauza pandemiei au putut sărbători numai în casă, într-un cerc mai restrâns: a fost pus la dispoziţie un sector rezervat lor.
Zilele Congresului Euharistic Internaţional au început dimineaţa cu rugăciunea comună, urmată de cateheză. Am încercat să facem programul cel mai reprezentativ posibil din toate continentele: cardinalul João Tempesta din Brazilia, care s-a conectat în videoconferinţă, preotul greco-catolic Konstantin Szabó din Ucraina, cardinalul Gérald Lacroix din Canada, patriarhul Louis Raphael Sako din Irak, cardinalul Charles Maung Bo din Myanmar, fondatorul comunităţii Shalom, Moysés Azevedo, cardinalul John Onaiyekan din Nigeria, Mary Healy (membru al Comitetului Biblic Internaţional) din Statele Unite şi cardinalul Dominik Duka din Republica Cehă; şi au fost oaspeţi şi din Slovacia şi din Polonia, care au ţinut cateheze şi mărturii. Şi János Áder, preşedinte al Republicii Ungaria, a vorbit despre propria credinţă.
Programele spirituale au fost însoţite de bogate evenimente caritative, ştiinţifice şi artistice: am invitat săracii la masa noastră şi prin expoziţii, concerte, festivaluri de artă, târg de carte, am arătat credinţa şi alipirea de Euharistie, pentru că Isus Cristos este Cel care este în noi în Preasfântul Sacrament, este lumina naţiunilor. Bisericii i-a fost încredinţată misiunea de a continua lucrarea sa în istorie, iar semnul ei este bogăţia culturală, artistică pe care am putut s-o prezentăm aici în aceste zile.
În timpul Congresului Euharistic Internaţional s-au reunit la Budapesta circa patruzeci de episcopi catolici orientali, care au celebrat şi Dumnezeiasca Liturghie comună la 8 septembrie în catedrala "Sfântul Ştefan, rege". Şi această întâlnirea între Orient şi Occident este complet unică în istoria Congreselor Euharistice; acest lucru se datorează situaţiei geografice şi culturale a Ungariei: creştinismul şi Ungaria au mers împreună mii de ani.
Vizita Sfântului Părinte este ceea ce constituie o coroană pentru şirul de evenimente de la Congres. La 12 septembrie, papa va prezida Liturghia de încheiere, Statio orbis, la Budapesta, în Piaţa Eroilor. Este o bucurie şi o onoare pentru noi, că Liturghia va fi în acelaşi loc unde a fost celebrată în 1938, şi unde în urmă cu treizeci de ani a celebrat Liturghia şi Ioan Paul al II-lea.
Înainte de liturgie, Papa Francisc îi va întâlni pe liderii ţării, pe prelaţii din Conferinţa Episcopală, precum şi pe reprezentanţii Consiliului Ecumenic al Bisericilor Ungare - în ţara noastră sunt reprezentanţi protestanţi cu care avem o colaborare foarte bună în numele ecumenismului - şi unele comunităţi ebraice.
În condiţia de izolare provocată de pandemia de coronavirus, prezenţa personală a Sfântului Părinte va fi pentru noi un mare semn de speranţă după aproape doi ani de închidere şi de frică. Liturghia papei va putea fi un moment simbolic de deschidere şi de repornire; mărturia Euharistiei va fi mijloc al lui Isus Cristos care vrea să ne întărească pe noi toţi.
(După L'Osservatore Romano, 11 septembrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu