În urmă cu 25 de ani Berlin, dar...
Toate zidurile din lume cimentate de frică
De Patrizia Caiffa
Zidul din Berlin a căzut în urmă cu 25 de ani, la 9 noiembrie 1989. Dar alte ziduri importante nu au căzut, ca acela dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud, care din 1953 marchează demarcaţia dintre două lumi, pe lângă cea dintre două ţări. În plus - şi între timp - o separare între popoare aflate în conflict, între bogaţi şi săraci, între prima lume şi lumea a treia, între cel care încearcă să migreze pentru a se salva de necesităţi sau pentru a construi un vis. Ziduri care încalcă drepturile fundamentale ale persoanelor: la sănătate, la instruire, la muncă, la apă, la hrană. Care uneori separă comunităţi şi familii. Acestea sunt câteva dintre zidurile de astăzi, construite pe o constantă comună: frica.
Zidurile din Israel. În afară de cunoscutul zid dintre Israel şi Palestina care desparte arabi şi israelieni, de câţiva ani guvernul izraelian condus de Benjamin Netanyau, încălcând un consens electoral pe cheltuiala a mii de disperaţi care fug de războaie, persecuţii şi lipsuri din Cornul Africii (Sudan, Eritreea, Etiopia, Somalia), a avut frumoasa idee de a construi şi un zid între Egipt şi Israel, în deşertul Sinai. Motivul? Necesitatea de "a ocroti natura ebraică şi democratică a statului Israel" şi a nu inunda ţara cu "clandestini". Bariera este înaltă în medie 15 metri şi lungă 245 km şi se extinde de la Rafah la Eliat. Un succes pentru guvernul izraelian, dat fiind faptul că, la şase luni de la inaugurare în 2013, numai 34 de persoane au reuşit să intre ilegal. În cele şase luni din anul precedent intraseră circa 10 mii. Toţi refugiaţii care, după ce au traversat deşertul, se află în mâinile prădătorilor teribili din Sinai, care cer rudelor din Europa răscumpărări foarte mari pentru ai elibera. Între timp îi bat, îi torturează, violează femeile, ucid bărbaţi şi copii chiar pentru trafic de organe. Cel care, rar, reuşeşte să fugă de aceste orori, se află în faţa zidului.
"Zidul ruşinii" între SUA şi Mexic. În mod trist vestit este şi zidul care desparte SUA de Mexic, pentru a împiedica intrarea tuturor migranţilor din America Centrală. Pentru mexicani este "zidul ruşinii", pentru americani este salvarea de o invazie continuă. Bariera, a cărei construcţie a început în 1994, este lungă astăzi de 3.141 km şi încă nu este terminată. Se întinde de-a lungul frontierei între Tijuana şi San Diego. Constă într-o bază de beton armat cu o structură superioară de plasă metalică, cu iluminare de mare intensitate, senzori electronici şi instrumente pentru vizionare nocturnă. Este înaltă de la 2 la 4 metri. Cea mai mare parte a victimelor care încearcă să treacă mor acolo: din 1998 până în 2004, conform datelor oficiale, au murit 1.954 persoane. Cine ştie în aceşti ani cum au crescut aceste cifre. Şi sute de mii sunt în fiecare an arestările la frontieră şi respingerile.
Zidurile din Europa. Cu acest stil şi pentru aceleaşi scopuri - a frâna intrarea de migranţi africani în Europa - a fost construit zidul între Ceuta şi Melilla, teritoriu care aparţine politic Spaniei dar situat în Maroc. Şi aici nu se numără morţii şi cei respinşi. Apoi este Green Line din Cipru, adică linia de demarcaţie - constituită în parte dintr-un adevărat zid, precum şi din sârmă ghimpată şi "terenuri ale nimănui" - care împarte partea de sud a insulei, greco-cipriotă, care în 2004 a aderat la Uniunea Europeană, de partea de nord, din 1974 ocupată de turci şi autoproclamată stat independent. Ultima găselniţă în materie este zidul dintre Grecia şi Turcia încă în construcţie, pentru a împiedica intrarea migranţilor asiatici. Marea Mediterană - ştim asta - nu este un zid, dar este ca şi cum ar fi.
Cele mai puţin cunoscute. Există apoi zidurile mai puţin cunoscute, ca acela între India şi Bangladesh lung de 4.000 km sau cel de 2.700 km în deşertul Sahara, în teritoriul disputat între Maroc, Algeria şi Mauritania. Sau multele mici ziduri ca acelea care în Brazilia despart cartierele bogate de favelas, pentru a se apăra de criminalitate. La Sao Paolo există din 1978 zidul Alphaville şi multe altele s-au ridicat în marile oraşe ca Rio de Janeiro şi Salvador de Bahia. Ne place să concludem şi să sărbătorim aniversarea căderii zidului din Berlin cu o frază a istoricului Frederick Taylor: "Poţi să opreşti persoanele, poţi să le pui limite, dar vor găsi mereu o cale".
(După agenţia SIR, 6 noiembrie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
