Între tineri şi religie exista o atracţie aproape firească. Dar în ce forme se concretizează? În Italia, acest interogativ a stat la baza unui sondaj.
"Peste 10 milioane de tineri italieni se declară catolici, dar puţini participă în mod regulat la celebrările religioase": sunt datele oferite de sondajul "Cum trăiesc tinerii italieni raportul cu religia", efectuat la solicitarea Centrului de Orientare Pastorală şi prezentate recent în Sala Marconi de la Radio Vatican. Rezultatele raportului scot în evidenţă importanţa figurilor feminine din interiorul familiei în transmiterea credinţei.
Datele sondajului arată că 70 % dintre tinerii italieni se declară catolici; merg la sfânta Liturghie duminicală mai ales tinerii între 15 şi 17 ani; foarte practicată este rugăciunea individuală: un tânăr din cinci se roagă în fiecare zi, unul din trei doar câteodată, şi unul din patru afirmă că nu se roagă niciodată. Dintr-un eşantion de 3.000 de tineri, cu vârsta între 15 şi 34 de ani, 73 la sută dintre tinere afirmă că sunt catolice, în timp ce tinerii ajung la 66 la sută. Procentajul este mai ridicat în sud şi mai scăzut în centrul ţării.
Determinant în transmiterea credinţei rezultă a fi rolul familiei: copiii primesc primele rugăciuni şi primele noţiuni de religie de pe buzele mamei sau ale bunicii.
Raportul aduce în prim plan o diferenţă semnificativă între tinerii care se definesc "catolici prin tradiţie" şi tinerii practicanţi: pentru aceştia din urmă, a fi creştin presupune alegeri de viaţă precise şi curajoase.
Mozaicul de situaţii rezultă, aşadar, foarte diversificat, din care transpare în rândul tinerilor o căutare comună către o spiritualitate ce nu găseşte întotdeauna un răspuns. Dar spre ce se îndreaptă căutarea tinerilor? Ne răspunde episcopul Domenico Sigalini, al Diecezei de Palestrina, preşedintele Centrului de Orientare Pastorală: "Tânărul nu cere consumul de bunuri religioase, nu cere rozarii sau sfinte Liturghii... Mă întreabă, în schimb, dacă Dumnezeu există, mă întreabă dacă se poate mulţumi cu horoscopul sau trebuie să facă ceva mai mult... Prin urmare, aceste rezultate vin în ajutorul Bisericii şi o fac să se întrebe: «în ce mod poate fi potolită această sete? Nu cumva construim îngrădiri în jurul izvoarelor, dacă noi înşine ne considerăm izvor?» Iată, acest lucru mă face să tremur, pentru că înseamnă că noi avem izvorul vieţii, care este Isus, înseamnă că tinerii simt nevoia de a-l căuta, iar noi, punem paleţi sau garduri ca să nu se apropie!"
Tinerii sunt cei care mai mult ca toţi ceilalţi dispun de timp liber. Iată de ce - a îndemnat episcopul Sigalini - este important ca laici şi persoane consacrate să desfăşoare activităţi de evanghelizare chiar în locurile de... divertisment.
După Radio Vatican