Duminică, 12 mai 2013, între orele 15.00 şi 17.30, surorile Campostrini organizează la Tămăşeni o întâlnire formativă pentru tineri pe tema: "Ascultarea", unde tinerii prezenţi vor încerca să "deschidă" cuvântul ascultare, învăţând de la exemplul ascultării de Dumnezeu şi a propriei conştiinţe a lui Abraham, părintele credinţei.
După acestea, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abraham şi i-a zis: "Abraham!". El a răspuns: "Iată-mă!" I-a zis: "Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care îl iubeşti, pe Isaac şi du-te în ţinutul Moria şi jertfeşte-l acolo ca ardere de tot pe unul dintre munţii pe care ţi-l voi spune eu!". Abraham s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus samarul pe măgarul său şi a luat cu el doi slujitori şi pe Isaac, fiul său. A tăiat lemne pentru jertfă, s-a ridicat şi a plecat spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu. A treia zi, Abraham şi-a ridicat ochii şi a văzut locul de departe. Atunci a zis Abraham slujitorilor săi: "Rămâneţi aici cu măgarul, iar eu şi băiatul ne ducem mai încolo; ne vom închina şi după aceea ne vom întoarce la voi". Abraham a luat lemnele pentru jertfă, le-a pus pe umerii lui Isaac, fiul său; a luat în mâna sa focul şi cuţitul şi au plecat amândoi împreună. Isaac i-a spus lui Abraham, tatăl său: "Tată!", iar el a răspuns: "Iată-mă, fiul meu!" Şi a spus: "Iată focul şi lemnele, dar unde este animalul pentru jertfă?". Abraham a răspuns: "Dumnezeu va avea grijă de mielul de jertfă, fiul meu!". Au mers amândoi, împreună, şi au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu. Abraham a zidit acolo altarul şi a aşezat lemnele; l-a legat pe Isaac, fiul său şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. Abraham şi-a întins mâna şi a luat cuţitul ca să-l înjunghie pe fiul său. Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis: "Abraham, Abraham!". El a răspuns: "Iată-mă!" Şi i-a zis: "Să nu-ţi ridici mâna asupra băiatului şi să nu-i faci niciun rău, căci acum ştiu că te temi de Dumnezeu şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu pentru mine. "Mă jur pe mine însumi, zice Domnul, pentru că ai făcut lucrul acesta şi nu l-ai cruţat pe unicul tău fiu, te voi copleşi cu binecuvântări şi îţi voi înmulţi foarte mult urmaşii, ca stelele cerului şi ca nisipul pe ţărmul mării..." (Gen 22, 1-12.16-17).
*
După o primă lectură a textului nu putem înţelege prea bine motivul cerinţei lui Dumnezeu faţă de Abraham. În general, noi avem imaginea unui Dumnezeu bun, iertător, care doreşte fericirea oamenilor, însă cerinţa sa din acest text biblic, ne induce în eroare, dându-ne impresia de a fi o cerinţă dură, crudă, cerinţă ce cu siguranţă îi va provoca durere lui Abraham. Totuşi Dumnezeul revelat de Isus Cristos în Noul Testament este acelaşi cu Cel pe care îl cunoaştem din textele din Vechiul Testament. Este acelaşi Dumnezeu care a iubit întotdeauna omul şi îl va iubi mereu, fiindu-i aproape chiar în clipe grele de profunde şi dure încercări, cum este şi această întâmplare prin care trece Abraham. Observăm cum Abraham ascultă de Cuvântul Domnului, chiar dacă nu înţelege pe deplin sensul său. Ascultă deoarece este acelaşi Cuvânt care mai devreme îi promisese că îi va da un fiu şi urmaşi care vor umple faţa pământului şi, chiar dacă nu înţelege şi chiar dacă pare o contradicţie abisală între primul cuvânt a lui Dumnezeu şi acesta din urmă, se încredinţează planului său şi îl urmează în tăcere, ascultare, credinţă, ştiind că ultimul cuvânt şi ultima decizie aparţine Domnului şi nu omului, ştiind că era ceva în spusele Domnului ce acum nu avea capacitatea de a înţelege.
Putem vedea ascultarea din două puncte de vedere întrepătrunse: pe de o parte, o ascultare atentă a ceea ce simţim, gândim, suntem în adâncul fiinţei noastre, acţiune ce ne duce la capacitatea de a discerne între ceea ce este bine şi util pentru viaţa noastră şi ceea ce nu este constructiv, iar, pe de altă parte, ascultare în sensul de a fi fideli principiilor noastre, având curajul de a decide şi pune în practică ceea ce ştim că ne face bine, chiar fără să înţelegem pe deplin sensul imediat. Cum Abraham s-a încredinţat Domnului, chiar şi cu preţul a ceea ce avea mai preţios, astfel şi noi trebuie să luptăm pentru a reuşi să fim fideli valorilor etice semănate în sufletul nostru.
Ascultarea presupune o atenţie constantă asupra acţiunilor noastre zilnice, pentru a deveni conştienţi de ceea ce ne constituie ca persoane, de ceea ce vrem să realizăm în viaţă, de ceea ce suntem capabili să facem pentru noi şi pentru semenii noştri. Dacă vrem o viaţă ordonată, liberă, semnificativă, nu putem să ne abandonăm unei gândiri şi trăiri superficiale schimbând zilnic decizii, planuri, fără a conclude nimic.
Ascultarea presupune perseverenţă în trăirea valorilor în care credem, chiar dacă sensul împrejurărilor vieţii devine de nepătruns şi uneori avem impresia că nu există cale de ieşire, sau că este prea greu pentru noi să depăşim anumite obstacole. Ascultarea nu trebuie văzută ca pe o supunere în faţa căreia nu putem schimba nimic, ci dimpotrivă, ca pe o alegere decisă, liberă şi inteligentă a ceea ce într-adevăr ne edifică existenţa, făcându-ne din ce în ce mai bogaţi, conştienţi, fericiţi.
Putem să ne provocăm şi singuri, întrebându-ne cât urmăm în viaţa zilnică vocea interioară a conştiinţei ce ne îndeamnă la bine? Reuşim să auzim şi să ascultăm? Cum este teama noastră de Dumnezeu: este o teamă ce ne ajută să-l ascultăm şi să recunoaştem că ne vrea binele sau este o teamă ce ne închide şi ne crează neîncredere? Cum reacţionăm noi în faţa suferinţei? Răspunsurile sincere pe care ni le vom da, vor fi puncte de plecare în construirea unei vieţi demne şi semnificative.
Putem deci trage concluzia că ascultarea conduce la încredere şi la fidelitate. Aşa cum Abraham nu a putut refuza cerinţa extraordinară a lui Dumnezeu, aproape imposibilă pentru un om de rând şi aceasta datorită fidelităţii în care credea, tot astfel şi noi, să avem încredere şi să nu refuzăm prezenţa Domnului ce ni se descoperă în conştiinţa proprie şi în cei din jurul nostru, deoarece în acest mod, nu facem nimic altceva decât un bine profund nouă înşine şi celorlalţi.
Sr. Anişoara Şandru
* * *
Fundaţia "Teodora Campostrini"
Strada Cobzaru, 21
617205-Gherăeşti (NT)
Tel. 0233/782580
E-mail: [email protected]
*
Gherăeşti şi Tămăşeni: Întâlniri formative pentru tineri (14 octombrie 2012 - 12 mai 2013)
