Tămăşeni: Întâlnire formativă pentru tineri - "Gratuitate: «a dărui» înseamnă «a primi»"
După un itinerar de căutare şi cunoaştere a talanţilor cu care Dumnezeu a înzestrat pe fiecare dintre noi este timpul să ne întrebăm cum îi folosim şi dacă ştim să fructificăm şi să dăruim bogăţiile din adâncul sufletului nostru.
Astfel, duminică, 11 mai 2014, între orele 15.00 şi 17.30, surorile Campostrini organizează la Tămăşeni ultima întâlnire formativă pentru tineri din ciclul de întâlniri început în luna octombrie 2013, pe tema: "Gratuitate: «a dărui» înseamnă «a primi»".
*
Chemându-i pe cei doisprezece discipoli ai săi, le-a dat putere asupra duhurilor necurate, ca să le alunge şi să vindece orice boală şi orice neputinţă. Isus i-a trimis pe aceştia doisprezece, poruncindu-le: "Să nu mergeţi pe calea păgânilor şi să nu intraţi în cetatea samaritanilor. Mergeţi mai degrabă la oile pierdute ale casei lui Israel. Mergând predicaţi: "S-a apropiat împărăţia cerurilor". Vindecaţi-i pe cei bolnavi, înviaţi-i pe cei morţi, curăţaţi-i pe cei leproşi, alungaţi-i pe diavoli. În dar aţi primit, în dar să daţi. Nu luaţi nici aur, nici argint, nici bani la brâu, nici desagă pentru drum, nici două tunici, nici încălţăminte şi nici toiag, pentru că cine lucrează are dreptul la hrană. În cetatea sau în satul în care intraţi, interesaţi-vă cine este om vrednic şi rămâneţi acolo până când plecaţi. Intrând în casă, salutaţi. Şi dacă acea casă este vrednică, pacea voastră să vină asupra ei; însă dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.
(Mt 10,1.5-13)
*
Societatea noastră s-a transformat semnificativ faţă de lumea de acum câteva decenii. Este bine că totul se schimbă şi evoluează, însă ar fi bine dacă şi fiecare dintre noi am reuşi să stăm în acelaşi ritm, fără să pierdem valorile adânc înrădăcinate în fiinţa noastră.
A vorbi despre gratuitate în zilele noastre necesită destul de mult curaj, distincţie şi echilibru, deoarece riscăm să nu înţelegem cu adevărat cum să trăim această dimensiune în viaţa zilnică. Putem fi persoane darnice, pentru că situaţia materială ne permite, dar într-un final să nu reuşim să "culegem" nimic pentru viaţa noastră interioară. Putem fi persoane care, cu multă deschidere, oferim ceea ce înăuntrul nostru avem mai de preţ, însă fără să ştim să primim la rândul nostru. Deci care ar fi echilibrul între "a da" şi a "primi" şi în ce constă de fapt gratuitatea?
Textul evangheliei ales spre reflecţie ne învaţă că dăruim şi primim în acelaşi timp, determinându-ne să revedem constant modul de a trăi şi să ne orientăm spre ţinte semnificative, esenţiale, sobrii care ne îmbogăţesc existenţa, fără să ne oprim doar la dorinţa de a avea şi de a ne bucura numai de ceea ce este trecător, amuţind conştiinţa şi posibilitatea de a deveni autentici.
Suntem capabili să dăruim şi să primim simultan şi continuu, doar dacă înainte de toate cultivăm recunoştinţă profundă pentru darul vieţii şi pentru ceea ce suntem şi dacă devenim conştienţi că zilnic primim fără să cerem şi dăruim fără să ni se ceară. De multe ori primim şi nu ştim să apreciem deoarece nu suntem capabili să folosim înspre binele nostru profund darurile ce ne înconjoară: familia, prietenii, colegii, natura, cunoaşterea, suferinţa, viaţa însăşi cu tot ceea ce înglobează. Isus ne îndeamnă însă "În dar aţi primit, în dar să daţi". Ne trezeşte la realitate şi ne stimulează să deschidem ochii pentru a valoriza tot ceea ce am primit în dar, pentru ca mai apoi să dăruim la rândul nostru. Doar dăruind în mod gratuit, putem într-adevăr să fim fericiţi şi liberi.
Ne întrebăm cu siguranţă ce putem primi în timp ce dăruim. Oferim mereu celorlalţi timp, energie, prezenţa noastră simplă, gânduri, respect, ajutor, sentimente, emoţii, ascultare, încurajare şi în acelaşi timp am primit deja înzecit, deoarece ne-am oferit posibilitatea de a ne cunoaşte şi de a îmbunătăţi mai mult modul nostru de a ne relaţiona, devenind conştienţi de ceea ce suntem şi cultivând înăuntru gratitudinea profundă pentru darurile de care dispunem. Dacă dăruiesc şi aştept ceva în schimb, înseamnă că gestul meu nu era gratuit; dacă aştept ceva de la celălalt pe măsura a ceea ce am oferit, înseamnă că încă nu ştiu să respect libertatea celuilalt; dacă nu învăţ nimic din ceea ce ofer, înseamnă că nu sunt suficient de atent; dacă dăruiesc un gând pe care eu nu îl pun în practică, verific incoerenţa mea între ceea ce afirm şi ceea ce fac; dacă dăruiesc pentru plăcerea de a dărui, înseamnă că sufletul meu creşte; dacă dăruiesc pentru a ieşi în evidenţă, înseamnă că nu am găsit încă sensul vieţii mele; dacă dăruiesc chiar şi atunci când este dificil, înseamnă că încep să mă maturizez; dacă dăruiesc cuiva care mi-a greşit, înseamnă că am învăţat să iert. Acestea şi multe altele sunt bogăţiile pe care le primim în timp ce dăruim.
Sr. Anişoara Şandru
* * *
Fundaţia "Teodora Campostrini"
Strada Cobzaru, 21
617205-Gherăeşti (NT)
Tel. 0233/782580
E-mail: [email protected]
* * *
Gherăeşti şi Tămăşeni: Un nou ciclu de întâlniri formative pentru tineri (2013-2014)
