Gherăeşti: Întâlnire formativă pentru tineri - "Respectul faţă de întreaga creaţie ne ajută să administrăm cu înţelepciune"
Duminică, 12 ianuarie 2014, între orele 15.00 şi 17.30, surorile Campostrini organizează la Gherăeşti o nouă întâlnire formativă pentru tineri pe tema: "Respectul faţă de întreaga creaţie ne ajută să administrăm cu înţelepciune".
*
Şi le-a mai spus discipolilor: Era un om bogat care avea un administrator. Acesta a fost denunţat că i-ar risipi averea. El l-a chemat şi i-a spus: "Ce aud despre tine? Dă cont de administraţia ta, căci de acum nu mai poţi fi administrator". Atunci administratorul şi-a spus în sine: "Ce voi face, pentru că stăpânul îmi ia administraţia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine. Ştiu ce voi face pentru ca oamenii să mă primească în casele lor atunci când voi fi dat afară din administraţie". Şi, chemându-i pe debitorii stăpânului său, unul câte unul, i-a spus primului: "Cu ce eşti dator stăpânului meu?" Acesta i-a spus: "Cu o sută de măsuri de untdelemn". El i-a răspuns: "Ia-ţi chitanţa, aşază-te repede şi scrie cincizeci". După aceea, i-a spus altuia: "Tu, cât datorezi?" Acesta a răspuns: "O sută de măsuri de grâu". El i-a spus: "Ia-ţi chitanţa şi scrie optzeci". Stăpânul l-a lăudat pe administratorul necinstit pentru că a lucrat cu înţelepciune; pentru că fiii veacului acestuia, în generaţia din care fac parte, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii. Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mai mari. Şi cine este necinstit în cele mai mici lucruri este necinstit şi în cele mai mari. (Lc 16,1-8,10)
*
În ce constă respectul faţă de întreaga creaţie? Cum administrăm noi timpul, munca, existenţa, relaţiile, cunoştinţele, educaţia primită şi tot ceea ce avem "în mână"?
Parabola administratorului necinstit relatată de Isus, ne ajută să abordăm diferite aspecte ale vieţii referitoare la utilizarea şi gestiunea tuturor "talanţilor" ce ni se dăruiesc în fiecare clipă. Observăm astfel că administratorul din parabolă, atunci când se găseşte pe punctul de a fi concediat pentru lipsa de corectitudine pe care a demonstrat-o în slujba sa, inventează un plan la fel de necinstit pentru a-şi face "prieteni" care să-l ajute în momentul în care va rămâne pe drumuri.
Toţi suntem administratori ai propriei vieţi şi ai bunurilor pe care le avem la dispoziţie zilnic. Depinde de noi dacă administrăm cu înţelepciune, cu dăruire şi conştiinciozitate totul, cu obiectivul de a ne face existenţa senină şi plină de sens, sau dacă dimpotrivă, ne "trezim" prea târziu pentru a mai putea recupera ceva. Secretul pentru o bună administrare a vieţii constă în nutrirea unui respectul profund faţă de întreaga creaţie deoarece acesta implică acceptare-recunoaştere-stimă-apreciere.
Observăm pe zi ce trece cum acceptarea celui de lângă noi devine tot mai dificilă, deoarece societatea de astăzi promovează tot mai mult individualismul şi competiţia, iar acceptarea matură a comportamentelor, a modului de gândire, de relaţionare, de comunicare etc. a aproapelui ajunge să ne deranjeze. Însă aproapele este o comoară de preţuit deoarece doar împreună ne putem dezvolta capacităţile cu care suntem înzestraţi şi putem înţelege viaţa tot mai mult. Desigur, acceptarea celui de lângă noi fără o acceptare profundă a propriei persoane, este un vis inutil. Dacă faţă de noi înşine nu construim respect, bunătate şi umilinţă pentru a ne putea accepta aşa cum suntem, cu limitele şi darurile noastre, este inutil să ne imaginăm că îi acceptăm pe cei de lângă noi. Acceptarea implică la rândul său recunoaşterea existenţei celuilalt, ceea ce înseamnă că nu ne considerăm unici/singuri şi nu pretindem respect, ascultare, atenţie, ci suntem noi primii ce vom dărui toate acestea, deoarece înţelegem că mica noastră existenţă este în strânsă legătură cu tot ceea ce există în universul ce ne cuprinde. Stima şi aprecierea faţă de aproapele ne îndeamnă să luăm în considerare originalitatea sa şi să învăţăm din orice, întrebându-ne constant cum putem schimba sau îmbunătăţi un anumit comportament, gând, sentiment, observat în celălalt sau în noi înşine şi cum putem crea armonie în noi şi în relaţii. Oricare ar fi aproapele nostru - colegi, prieteni, familie, lucruri, natură, cărţi etc. - toate ne sunt de folos pentru a îmbunătăţi viaţa. Deci ceea ce ar trebui să simţim în primul rând este recunoştinţă profundă şi respect faţă de orice, fie că ne aparţine fie că nu, şi astfel suntem siguri că reuşim să administrăm cu înţelepciune întreaga noastră existenţă.
Sr. Anişoara Şandru
* * *
Fundaţia "Teodora Campostrini"
Strada Cobzaru, 21
617205-Gherăeşti (NT)
Tel. 0233/782580
E-mail: [email protected]
* * *
Gherăeşti şi Tămăşeni: Un nou ciclu de întâlniri formative pentru tineri (2013-2014)
