Duminică, 17 februarie 2013, între orele 15.00 şi 17.30, surorile campostrini organizează la Tămăşeni o nouă întâlnire formativă pentru tineri pe tema: "Pozitivitatea diversităţii".
1Adam a cunoscut-o pe Eva, soţia sa şi ea a zămislit şi l-a născut pe Cain. Şi a spus: "Am dobândit un om de la Domnul!". 2Şi l-a mai născut pe fratele lui, Abel. Abel era păstor la oi, iar Cain lucrător al pământului. 3După câtva timp, Cain a adus Domnului jertfă din roadele pământului. 4Abel a oferit şi el din întâii născuţi ai turmei sale şi din grăsimea lor. Domnul a privit către Abel şi jertfa lui, 5dar la Cain şi la jertfa lui n-a privit. Cain s-a mâniat foarte tare şi faţa lui s-a posomorât. 6Domnul i-a spus lui Cain: "De ce te-ai mâniat şi ai faţa posomorâtă? 7Dacă faci binele, nu-i aşa că poţi ţine fruntea sus? Dar dacă nu faci binele, păcatul stă cuibărit la uşă. El caută să te domine dar tu trebuie să-l stăpâneşti". 8Cain a vorbit cu Abel, fratele său. Când erau pe câmp, Cain s-a aruncat asupra lui Abel, fratele său şi l-a ucis. 9Domnul i-a zis lui Cain: "Unde este Abel fratele tău?" Iar el a răspuns: "Nu ştiu. Oare sunt eu păzitorul fratelui meu?" 10Domnul i-a spus: "Ce ai făcut? Glasul sângelui fratelui tău strigă către mine din pământ! 11Acum, aşadar, fii blestemat pe pământul care şi-a deschis gura ca să bea sângele fratelui tău din mâna ta! 12Când vei lucra pământul, nu-ţi va mai da rodul său; rătăcitor şi fugar vei fi pe pământ". 13Cain i-a spus Domnului: Vina mea este prea mare pentru a o putea duce!" (Gen. 4, 1-13)
Tema aleasă pentru reflecţie poate oferi fiecăruia dintre noi răspunsuri referitoare la o realitate ce face parte din natura noastră umană şi anume aceea a relaţiilor interpersonale, fără de care nimeni nu poate trăi. Prezintă o importanţă deosebită pentru înţelegerea identităţii proprii faptul de a reflecta asupra mecanismelor ce pot naşte înăuntrul nostru, atunci când ne confruntăm cu diversitatea, fie ea reprezentată de persoane, de idei diferite, sau chiar de realitatea înconjurătoare cu schimbările sale de fiecare zi. Textul de faţă, prin intermediul unei crime între doi fraţi, cauzată de gelozie sau invidie, ne prezintă un caz extrem la care se poate ajunge atunci când persoanele nu sunt în gradul de a vedea pozitivitatea diversităţii.
Fie că ne găsim în situaţia în care suntem apreciaţi de alţii, fie că nu suntem apreciaţi, în general, suntem tentaţi să reacţionăm în funcţie de cum ne simţim. Este aproape spontan sa folosim comparaţia cu celălalt drept criteriu de evaluare a ceea ce facem, atunci când construim despre noi o idee pozitivă sau negativă, bucurie sau tristeţe, etc., în funcţie de ceea ce vedem sau apreciem în ceilalţi, sau chiar în funcţie de reacţia celorlalţi în urma unor acţiuni de-ale noastre. Diferite sunt sentimentele care ne blochează mintea şi ne orbesc, iar uneori simţim o greutate înăuntrul nostru ce nu ne permite să-l vedem pe celalalt ca pe un ajutor / prieten / aproapele nostru, de la care am putea învăţa anumite "secrete" pentru a înţelege viaţa, pentru a creşte, pentru a da semnificaţii valide şi utile existenţei noastre. Este important să ne ascultăm, să recunoaştem cu sinceritate ceea ce simţim, să evaluăm coerenţa cu ceea ce credem şi dorim pentru viaţa noastră şi să avem curajul de a schimba ceea nu este conform dorinţei noastre de creştere interioară.
Ce putem învăţa de la Cain şi de la Abel? Sunt doi fraţi ce prezintă o jertfă Domnului, din roadele muncii lor zilnice. Abel a înţeles că Domnului trebuie să îi dăm ceea ce este mai frumos, trebuie să oferim existenţa noastră, suflul inimii noastre, să i ne dăruim fără nicio reţinere, de aceea el oferă ceva inocent, fragil, începutul existenţei. Cain oferă ceea ce are în mod abundent, fără să se gândească la ceea ce i-ar place Domnului, ci doar la ceea ce i-ar face lui plăcere şi astfel oferă din ceea ce are în plus. De la Abel putem învăţa că dacă dorim ceva bun pentru viaţa noastră, trebuie să oferim celuilalt ceea ce avem mai preţios, să investim toate capacităţile interioare în ceea ce credem şi astfel vom reuşi să dezvoltăm fiinţa noastră în numeroasele sale aspecte. De la Cain putem învăţa că nimic din ceea ce facem doar pentru a fi văzuţi sau apreciaţi nu are utilitate, ci dimpotrivă uităm să respectăm diversitatea, ajungând să nu ne mai putem bucura nici de propriile roade şi nici de prezenţa semnificativă a celor din jurul nostru.
"Dacă faci binele, nu-i aşa că poţi ţine fruntea sus?" Deci totul în existenţa noastră are la bază acceptarea a ceea ce suntem, cunoaşterea a ceea ce putem dezvolta înăuntrul nostru atât cât trăim şi efortul constant în a deveni ceea ce in mod potenţial putem realiza. Şi toate acestea le putem realiza doar în relaţie cu "diversul" de lângă noi cu care ne putem completa.
Sr. Anişoara Şandru
* * *
Fundaţia "Teodora Campostrini"
Strada Cobzaru, 21
617205-Gherăeşti (NT)
Tel. 0233/782580
E-mail: [email protected]
*
Gherăeşti şi Tămăşeni: Întâlniri formative pentru tineri (14 octombrie 2012 - 12 mai 2013)
