|
| © Vatican Media |
Înfiinţate de Papa Francisc în martie 2024, acestea au prezentat rapoarte despre activitatea desfăşurată până în prezent, începând cu încheierea Sinodului despre sinodalitate. Rapoartele finale urmează să fie prezentate Papei Leon al XIV-lea pe 31 decembrie 2025. Subiectele abordate includ misiunea digitală, rolul femeilor, ecumenismul, poligamia, liturgia, slujirea nunţiilor şi alegerea episcopilor.
La douăzeci de luni de la înfiinţarea lor de către Papa Francisc - care dorea o colaborare mai strânsă între dicasterele din Curia Romană şi Secretariatul General al Sinodului - cele zece Grupuri de Studiu chemate să aprofundeze tematicile apărute în urma dublei sesiuni a Sinodului despre Sinodalitate au publicat Rapoartele lor intermediare luni, 17 noiembrie 2025. Este un pas înainte, după prezentarea rapoartelor iniţiale în timpul celei de-a doua sesiuni a Sinodului (octombrie 2024).
Două grupuri noi
Subiectele abordate sunt diverse: de la misiunea digitală la slujiri şi participarea femeilor în Biserică; de la relaţiile cu Bisericile Orientale la rolul nunţiilor şi alegerea episcopilor; apoi ecumenismul, Bisericile orientale, probleme doctrinare "controversate", mai bine definite ca "emergente", cum ar fi violenţa împotriva femeilor în contextele de război. Alături de rapoarte, au fost prezentate şi rapoartele Comisiei canoniste din SECAM (Simpozionul Conferinţelor Episcopale din Africa şi Madagascar) privind provocarea poligamiei şi, pentru prima dată, Grupul despre Liturgia în perspectivă sinodală. Acesta este unul dintre cele două grupuri noi pe care Papa Leon al XIV-lea le-a adăugat în lumina Documentului final şi care şi-a început activitatea la sfârşitul lunii iulie 2025. Celălalt, în schimb, este încă în curs de constituire şi se referă la Statutul Conferinţelor Episcopale, Adunărilor Ecleziale şi Conciliilor Particulare.
Prelungirea termenului de depunere a rapoartelor finale
Toate Grupurile au fost chemate să prezinte papei reflecţiile lor până la sfârşitul lunii iunie 2025. Moartea lui Francisc, alegerea lui Leon şi exigenţa de mai mult timp pentru lucrări au făcut necesară prelungirea termenului de depunere. În iulie, Leon al XIV-lea a acordat prelungirea şi a solicitat ca rapoartele finale să îi fie prezentate, "în măsura posibilului", până la 31 decembrie 2025. "Unele Grupuri sunt pe cale să îşi încheie activitatea, altele vor continua în lunile următoare", a scris cardinalul Mario Grech, secretarul general al Sinodului, într-o notă însoţitoare.
Relaţiile cu Bisericile orientale
Primul raport este despre relaţiile dintre Bisericile catolice orientale şi Biserica latină, redactat de Grupul de Studiu 1, ai cărui membri au fost selectaţi de Dicasterul pentru Bisericile Orientale. Un chestionar cu 25 de întrebări, "propuneri şi dorinţe" formulate de Consiliul Patriarhilor Catolici din Orientul Mijlociu şi o consultare pe tema "problemelor de interes comun" au ghidat activitatea Grupului 1 şi a Grupului pregătitor, care s-a concentrat exclusiv pe îngrijirea pastorală a credincioşilor orientali din diaspora care nu au fără ierarh. Printre temele pe care Grupul intenţionează să le dezvolte se numără posibila revizuire a normelor Dreptului Canonic Oriental.
Strigătul săracilor şi al pământului
Patru femei şi trei bărbaţi, atât călugări, cât şi laici, de pe cinci continente, au lucrat în Grupul de Studiu 2 pe tema "ascultării strigătului săracilor şi al pământului". Membrii au contactat numeroase reţele şi Biserici locale, au organizat mai multe întâlniri pe Zoom şi au inclus în raport sugestii din partea episcopilor, teologilor şi lucrătorilor pastorali până în prezent. Grupul a consultat, de asemenea, UISG, a colectat peste 200 de contribuţii de la institutele călugăreşti feminine, a dialogat cu Biroul pentru Persoane cu Dizabilităţi al Conferinţei Episcopale Australiene cu privire la participarea persoanelor cu dizabilităţi la viaţa Bisericii. Redactarea raportul final este în curs de elaborare; între timp, în această "fază de feedback", fiecare membru al Grupului se angajează să "se implice cu persoane sau comunităţi sărace sau marginalizate" de pe propriul continent de origine.
Misiunea în mediul digital
Ca răspuns la apelul Sinodului despre Sinodalitate, Grupul de Studiu 3 a aprofundat problema misiunii Bisericii în mediul digital, punând în centru ascultarea unei game largi de voci: reprezentanţi ai Sfântului Scaun, teologi, experţi în comunicare şi cadre universitare. Grupul 3 a consultat, de asemenea, 84 de Birouri de Comunicare ale Conferinţelor Episcopale, coordonate de Dicasterul pentru Comunicare. A fost lansată şi iniţiativa "Biserica te ascultă", care prezintă experienţele de însoţire digitală a 1.618 misionari digitali din 67 de ţări cu tineri şi persoane marginalizate. De asemenea, important a fost dialogul cu Comisia Pontificală pentru Protecţia Minorilor, ai cărei membri au evidenţiat problemele etice şi de protecţie în contextele digitale. Pentru o dinamică mai bună au fost înfiinţate trei Grupuri de lucru tematice, care reunesc cercetători, experţi pastorali, creatori digitali şi tineri sub 35 de ani din toate colţurile lumii. În prezent se lucrează la raportul final, care va fi actualizat cu concluziile Jubileului Influencerilor Catolici.
Revizuirea lui Ratio despre preoţi
Un lung parcurs este schiţat în raportul Grupului de Studiu 4, dedicat lui Ratio fundamentalis institutionis sacerdotalis, documentul din 2016 despre formarea sacerdotală. Scopul este de a revizui Ratio dintr-o perspectivă sinodală, ţinând cont, însă, că este "un document recent, încă în curs de receptare, care a adus deja inovaţii importante în ceea ce priveşte dimensiunea sinodală şi misionară a Bisericii". Ratio Nationalis sunt în curs de pregătire (unele au fost deja confirmate de Dicasterul pentru Cler, altele sunt în curs de elaborare), dar "nu pare oportun în acest moment să se ia în considerare o revizuire completă a Ratio". În acelaşi timp, raportul Grupului 4 subliniază faptul că există "o serie de probleme" în actuala schimbare epocală "care nu pot fi ignorate". Printre acestea, necesitatea unei "formări mai adânc înrădăcinate în experienţa poporului lui Dumnezeu"; momente comune între laici, persoane consacrate şi seminarişti; şi o participare mai mare a femeilor şi familiilor. Toate acestea ne conduc la a lua în considerare posibilitatea elaborării unui Document preliminar pentru Ratio Fundamentalis. Acesta din urmă ar trebui să ţină cont şi de "solicitările importante" formulate de participanţii la Sinod încă din octombrie 2024, inclusiv provocările reţelelor sociale şi ale inteligenţei artificiale, precum şi configurarea seminariilor.
Participarea femeilor la viaţa Bisericii
În conformitate cu indicaţiile Secretariatului General al Sinodului, Dicasterul pentru Doctrina Credinţei - care coincide cu Grupul 5 - pregăteşte raportul final pe tema specifică a participării femeilor la viaţa şi la conducerea Bisericii. Dicasterul a colectat şi a evaluat materialul "enorm", care a solicitat "intervenţia" femeilor implicate în misiunea şi în conducerea Bisericii.
Mai exact, raportul final va consta într-o sinteză a principalelor constatări şi convergenţe despre tema rolului femeilor, precum şi o anexă care cataloghează "materialul enorm" primit de dicaster; la rândul său, acest material este organizat în şapte părţi, care cuprind şi mărturii ale femeilor care participă la conducerea Bisericii sau lucrează în Curia Romană; tensiunile critice privind clericalismul şi machismul; contribuţia lui Francisc şi Leon al XIV-lea cu privire la rolul femeilor în Biserică. Prima schiţă a raportului a fost discutată cu consultantele din fostul Sfânt Oficiu încă din iulie 2025. Contribuţia lor va fi, de asemenea, încorporată în a doua parte.
În ceea ce priveşte problema accesului femeilor la diaconat, o temă pentru care Papa Francisc a "reactivat" activitatea celei de-a doua comisii de studiu, raportul intermediar explică faptul că "toate contribuţiile care au rezultat din lucrările Sinodului şi care se referă la problema în cauză au fost trimise acestei comisii". Rezultatele lucrărilor comisiei vor fi făcute publice în curând.
Relaţiile dintre episcopi, viaţa consacrată şi grupurile ecleziale
Lucrările Grupului de Studiu 6 au fost împărţite în trei subgrupuri tematice care au analizat relaţiile dintre episcopi şi persoanele consacrate, colaborarea dintre Conferinţele Episcopale şi Conferinţele Superiorilor Majori şi relaţiile dintre grupurile ecleziale şi Bisericile locale. Episcopi, consacraţi şi consacrate, laici şi laice, din diverse contexte geografice, s-au angajat în discuţii bazate pe Magisteriu şi pe experienţe directe. După dialoguri, interviuri, chestionare şi discuţii (nu fără unele "dificultăţi"), subgrupurile au elaborat un raport de sinteză şi redactează acum raportul final. În această secţiune finală, vor fi consultate şi Uniunile Superiorilor Generali şi a Superioarelor Generale (UISG şi USG) şi dicasterele competente.
Figura şi slujirea episcopului
Criteriile de selecţie a candidaţilor pentru episcopat, cu participarea episcopilor locali şi a credincioşilor; formarea iniţială şi permanentă a episcopilor; funcţia judiciară a păstorului; natura şi desfăşurarea vizitelor ad limina sunt principiile călăuzitoare ale activităţii Grupului de Studiu 7, care a consultat aproximativ 200 de persoane în ultimele luni. Echipa s-a întâlnit lunar de la sfârşitul celei de-a doua sesiuni a Sinodului. Pe tema selecţiei candidaţilor pentru episcopat, Grupul a obţinut de la Papa Francisc, prin intermediul cardinalului de atunci Robert Francis Prevost, prefectul Dicasterului pentru Episcopi, "facultatea de a examina Instrucţiunile confidenţiale" trimise în nunţiaturi "privind procedura pentru numirile episcopale în teritoriile aflate sub jurisdicţia" Dicasterului pentru Episcopi şi pentru Evanghelizare. În timpul Sinodului din Vatican, Grupul a interpelat aproximativ 80 de membri, care şi-au exprimat întrebări şi aşteptări. Cu o ocazie, "o expertă în selecţia directorilor de companii internaţionale" a fost invitată să adune "informaţii utile din procedurile utilizate în societatea civilă". Apoi, au fost trimise chestionare preşedinţilor episcopatelor şi reprezentanţilor pontificali pentru a-şi exprima opiniile. De asemenea, au fost consultaţi în scris şi laici şi laice, iar aproximativ 25 de contribuţii libere trimise Secretariatului Sinodului au fost examinate. În urma acestei ample consultări, Grupul a ajuns la un consens asupra anumitor perspective. De exemplu, aceea de a încuraja "o investiţie mai mare în formarea poporului lui Dumnezeu" sau "o implicare mai incisivă a episcopilor din teritoriu" în Bisericile locale.
Rolul nunţiilor
Grupul de studiu 8 a fost însărcinat cu "examinarea" modului în care slujirea reprezentanţilor pontificali "se poate dezvolta dintr-o perspectivă mai misionară şi sinodală". Acest mandat a dus la numeroase întâlniri la sediul Secretariatului General al Sinodului din Roma sau prin Zoom. Mai întâi, a fost convocată o întâlnire specială cu preşedinţii Conferinţelor Episcopale participante la Sinodul din octombrie 2024. Dintre cei 61 de participanţi prezenţi, 45 au participat; alţii au avut întâlniri personale cu membrii Grupului. Apoi a fost organizat un webinar cu nunţii din întreaga lume pentru a discuta despre sinodalitate (87 de participanţi). O scrisoare semnată de cardinalul Grech şi cardinalul Oswald Gracias, arhiepiscop emerit de Bombay (India), a fost trimisă şi preşedinţilor diferitelor episcopate, invitându-i să ofere sugestii cu privire la slujirea nunţiilor. O altă scrisoare a fost trimisă diplomaţilor înşişi, invitându-i să ofere observaţii şi sugestii. În ambele cazuri, răspunsurile au fost pozitive şi foarte valoroase. Prin urmare, faza actuală se concentrează pe dezvoltarea, analizarea şi partajarea constatărilor cu membrii Grupului de Studiu. Având în vedere distanţele geografice, acest lucru va necesita timp, dar se aşteaptă ca raportul final să poată fi livrat până la sfârşitul lunii decembrie 2025. Domeniile care necesită studii suplimentare includ: procesul de selecţie a candidaţilor la Academie şi formarea lor; asistenţa acordată membrilor Serviciului Diplomatic în primii ani de activitate; întâlniri regionale între nunţii; îngrijirea post-pensionare.
Probleme doctrinale, pastorale şi etice "controversate"
"O convertire a gândirii şi o transformare a practicilor în fidelitate contextuală faţă de Evanghelia lui Isus". Acesta a fost punctul de plecare pentru activitatea Grupului de Studiu 9 privind problemele doctrinale, pastorale şi etice "controversate". De asemenea, a abordat probleme considerate oportune a fi definite ca "emergente" mai degrabă decât controversate, cum ar fi homosexualitatea, conflictul şi practica nonviolentă a evangheliei şi violenţa împotriva femeilor în situaţia de conflict armat. Raportul specifică faptul că obiectivul nu este de a "oferi soluţii care să fie bune pentru toţi, ci de a oferi câteva criterii de referinţă". Orizontul este "principiul de pastoralitate", adică logica după care "nu există vestire a evangheliei lui Dumnezeu fără a recunoaşte şi a promova subiectivitatea celuilalt, ospitalitatea şi responsabilitatea faţă de interlocutorul căruia i se adresează".
Drumul ecumenic
Sinodalitatea şi unitatea creştină: două teme interdependente. Pornind de la acest principiu, Grupul 10 a explorat roadele drumului ecumenic în legătură cu trei teme: sinodalitatea şi primatul petrin; ospitalitatea euharistică, cu o atenţie deosebită cuplurilor şi familiilor interconfesionale; fenomenul comunităţilor "non-denominaţionale" şi mişcările de "trezire" de inspiraţie creştină. După elaborarea unui cadru teologic şi pastoral, sunt în curs de desfăşurare consultările cu Dicasterul pentru Promovarea Unităţii Creştinilor; cu comunităţi ecumenice precum Taizé, Chemin Neuf, Mişcarea Focolarelor, cu teologi de pe diferite continente. Obiectivul este de a elabora îndrumări practice.
Liturgia în perspectivă sinodală
Al unsprezecelea Grup de Studiu - voit, aşa cum s-a menţionat, de papa - este cel despre liturgie, care îşi prezintă pentru prima dată lucrările. Coordonat de Dicasterul pentru Cultul Divin, în colaborare cu Secretariatul General al Sinodului, echipa îşi va îndeplini mandatul reflectând asupra legăturii dintre celebrarea euharistică şi viaţa misionară sinodală a Bisericii. Printre temele analizate se numără şi "cum să promovăm îndeosebi recunoaşterea rolului femeilor, mai ales acolo unde acestea continuă să îndure forme de discriminare, inclusiv prin valorizarea în lecţionarele liturgice a mărturiilor scripturistice despre rolul femeilor în istoria mântuirii".
Comisia de Drept Canonic
Pe lângă rapoartele intermediare ale celor zece Grupuri de Studiu, există şi cel al Comisiei de Drept Canonic, înfiinţată în timpul primei sesiuni a Sinodului din 2023. De atunci, Comisia s-a întrunit de opt ori şi a abordat problemele laicatul/femeia; Conferinţele Episcopale/Concilii particulare; organismele de participare. Acestea sunt folosite pentru a evalua posibilitatea revizuirii legislaţiei actuale.
Poligamia
Pe tema poligamiei, Biserica din Africa a înfiinţat un grup de experţi în cadrul SECAM. Doisprezece specialişti din insule şi regiuni, experţi în drept canonic, antropologie, studii biblice, pastoraţie, reflectează asupra modului de "a promova un discernământ teologic şi pastoral privind poligamia" şi de a însoţi "persoanele aflate în uniri poligamice care se apropie de credinţă". Metodologia adoptată a fost dezvoltată în trei faze: ascultare, valorizare, implicare. Întrebările centrale sunt: ce îngrijire pastorală este potrivită pentru persoanele poligame? Ce iniţiative pastorale pot sprijini creştinii în îmbrăţişarea căsătoriei monogame? Grupul a redactat, de asemenea, un document preliminar împărtăşit cu Dicasterul pentru Doctrina Credinţei, care a oferit "feedback încurajator" împreună cu "observaţii specifice". Prin urmare, textul este supus unor revizuiri ulterioare şi, prin urmare, nu a fost trimis Conferinţelor Episcopale naţionale. Cu toate acestea, a fost prezentat şi discutat de episcopi şi teologi în timpul sesiunii plenare a SECAM de la Kigali (Rwanda) vara trecută.
Salvatore Cernuzio
(După Vatican News, 17 noiembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
