|
| © Vatican Media |
Zece grupuri de studiu pentru Sinod
de Salvatore Cernuzio
Strigătul săracilor; misiunea în digital; slujirile (inclusiv reflecţia despre locul şi participarea femeilor în Biserică şi cercetarea cu privire la accesul lor la diaconat); relaţiile cu Bisericile orientale şi cele dintre episcopi, viaţa consacrată şi mişcările ecleziale; formarea preoţilor; figura şi slujirea episcopului; rolul nunţiilor; ecumenismul; problemele doctrinale, pastorale şi etice "controversate", pentru a clarifica mai bine "raporturile între pastoraţie şi morală". Totul analizat într-o perspectivă sinodală şi misionară. Cu privire la aceste zece teme, aceleaşi care au reieşit din prima sesiune a Sinodului despre Sinodalitate din octombrie 2023 şi cristalizate în "Raportul de sinteză" votat aproape în unanimitate, vor constituite tot atâtea Grupuri de studiu care, în funcţie până în iunie 2025, coordonate de Dicastere competente, vor aprofunda nuanţe, instanţe, eventuale noutăţi şi "repercusiuni" teologice sau juridice şi pastorale.
Decizia papei fusese anunţată cu un document la 16 februarie. A devenit efectivă de ieri, joi, 14 martie, aşa cum a anunţat Francisc însuşi într-o scrisoare adresată cardinalului secretar general al Sinodului, Mario Grech, semnată la 22 februarie, dar difuzată concomitent cu publicarea şi prezentarea a două documente din partea Secretariatului General al Sinodului. Nu numai cel despre grupurile de studiu asupra problemelor reieşite în faza precedentă care vor fi aprofundate în colaborare cu Dicasterele din Curia Romană, ci şi un al doilea despre "Cum să fim Biserică sinodală în misiune?", care evidenţiază în schimb cele cinci perspective de aprofundat teologic în vederea celei de-a doua sesiuni, programată de la 2 la 27 octombrie.
Întorcându-ne la temele asupra cărora se vor concentra lucrările diferitelor Grupuri de studiu indicate de primul dintre cele două document, una se referă la "Aspectele relaţiilor dintre Bisericile Orientale Catolice şi Biserica latină", cu scopul unei cunoaşteri mai bune şi al dialogului între respectivii membri într-un context şi de migraţie crescândă şi de diasporă a comunităţilor creştine orientale. Grupul va fi format din teologi şi canonişti orientali şi latini, coordonat de Secretariatul General al Sinodului şi de Dicasterul pentru Bisericile Orientale, care - printre alte lucruri - vor putea să instruiască şi dosarele pentru a institui "un consiliu al patriarhilor şi arhiepiscopilor majori ai Bisericilor Orientale Catolice pe lângă Sfântul Părinte" şi să studieze "reprezentarea adecvată" a Bisericilor Orientale Catolice în Curia Romană.
Al doilea punct, "Ascultarea strigătului săracilor". Adică persoane unite de experienţa de a fi victimă a marginalizării, excluderii, abuzului sau oprimării, "şi în comunitatea creştină". Pentru aceşti oameni a primi ascultare "este o experienţă de afirmare şi recunoaştere a propriei demnităţi profund transformatoare", se citeşte în document. Pentru "a aprofunda cum să se potenţeze capacitatea de ascultare a Bisericii, la diferitele niveluri şi mai ales la cel local, faţă de diferitele forme de sărăcie şi marginalitate", se instituie deci un Grup stabil coordonat de Dicasterul pentru Slujirea Dezvoltării Umane Integrale împreună cu Secretariatul General al Sinodului. Va participa şi Dicasterul pentru Slujirea Carităţii şi vor fi implicate persoane, proiecte, organizaţii şi reţele active în aceste domenii.
Misiunea în domeniul digital, frontieră ce nu este lipsită de riscuri, dar "dimensiune crucială" a mărturiei Bisericii în cultura contemporană, este cealaltă temă pentru care a fost instituit un Grup de studiu. Accentul este îndeosebi asupra tinerilor (inclusiv şi seminarişti şi noi membri ai ordinelor călugăreşti); obiectivul este de a evalua şi a evidenţia "implicaţiile la nivel teologic, spiritual şi canonic şi a identifica la nivel structural, organizator şi instituţional condiţiile pentru a desfăşura misiunea digitală". Grupul va fi coordonat de Dicasterul pentru Comunicare şi de Secretariatul General al Sinodului; vor fi implicate şi Dicasterele pentru Cultură şi Educaţie şi cel pentru Evanghelizare. Persoanele angajate în iniţiativa "Biserica te ascultă" vor oferi o contribuţie.
A patra temă este revizuirea "în perspectivă sinodală misionară" a lui Ratio Fundamentalis Institutionis Sacerdotalis, documentul din 2016 al fostei Congregaţii pentru Cler despre darul vocaţiei prezbiterale. Seminariile şi parcursurile formative, legătura lor cu viaţa zilnică, patrimoniul liturgic, teologic, spiritual şi disciplinar, racordul între drumurile formative pentru slujirea primită prin hirotonire cu acelea propuse pentru alte figuri ministeriale sunt urmele pe care va lucra Grupul de studiu coordonat de Dicasterul pentru Cler şi participarea Dicasterelor pentru Evanghelizare; pentru Bisericile Orientale; pentru Laici, Familie şi Viaţă; pentru Institutele de Viaţă Consacrată; pentru Cultură şi Educaţie. Luând în considerare importanţa temei, se cere "o reflecţie unită la nivel interdicasterial".
Un Grup de studiu se va concentra în schimb asupra "Câtorva probleme teologice şi canoniste în jurul unor forme ministeriale specifice", temă care cuprinde şi misiunea de a continua "cercetarea teologică şi pastorală cu privire la accesul femeilor la diaconat". Aici este centrală reflecţia despre participarea reală a laicilor, despre relaţiile între diferite forme de ministerialitate eclezială, funcţiile şi slujirile ecleziale care nu cer sacramentul Preoţiei, problemele care derivă dintr-o concepţie eronată despre autoritatea eclezială. Aşadar, nu va lipsi reflecţia despre "locul femeilor în Biserică şi participarea lor la procesele decizionale şi la conducerea comunităţilor". În acest context este pusă problema eventualului acces al femeilor la diaconat: "Acestui Grup îi este încredinţată misiunea de a continua cercetarea teologică şi pastorală cu privire la accesul femeilor la diaconat, folosindu-se de rezultatele comisiilor instituite de Sfântul Părinte în acest scop", explică documentul. Va avea şi scopul de a răspunde la dorinţa Adunării sinodale a "unei recunoaşteri şi valorizări mai mari a contribuţiei femeilor şi a unei creşteri a responsabilităţilor pastorale încredinţate lor în toate zonele vieţii şi misiunii Bisericii". Studiul acestor tematici este încredinţat Dicasterului pentru Doctrina Credinţei, în dialog cu Dicasterele competente.
O altă temă va fi "Revizuirea, în perspectivă sinodală şi misionară, a documentelor despre relaţiile între episcopi, viaţa consacrată, asociaţiile ecleziale". În adunarea din octombrie se vorbea despre recunoaşterea aportului acestor realităţi la dezvoltarea vieţii sinodale a Bisericii şi se cerea să se aprofundeze în ce mod raporturile dintre păstori, consacraţi, membri ai mişcărilor şi noile comunităţi "să se poată articula mai bine şi să fie împreună în slujba comuniunii şi misiunii". Pe aceste filoane se va desfăşura munca Grupului de studiu încredinţată Dicasterelor pentru Episcopi, pentru Institutele de Viaţă Consacrată, pentru Evanghelizare, pentru Laici, Familie şi Viaţă. Sunt implicate şi organisme internaţionale precum UISG şi USG (Uniunile Internaţionale ale Superioarelor şi ale Superiorilor Generali) şi diferite asociaţii ecleziale.
În perspectivă sinodală misionară se vor studia după aceea "Câteva aspecte ale figurii şi slujirii episcopului". Toate acestea au fost teme centrale în sesiunea din octombrie, dar deja înainte în Instrumentum laboris. Examinarea acestor tematici va fi şi obiectul sesiunii din octombrie 2024; de aceea s-a decis să se instituie două Grupuri de studiu: primul, coordonat de Dicasterul pentru Episcopi şi de Secretariatul General al Sinodului, cu implicarea Dicasterelor pentru Evanghelizare şi pentru Bisericile Orientale, va trata probleme precum criteriile de selecţie a candidaţilor la episcopat; implicarea Bisericilor locale şi a poporului lui Dumnezeu în procesele de alegere, slujirea nunţiilor, natura şi desfăşurarea vizitelor "ad limina". Al doilea Grup va fi coordonat în schimb de Dicasterul pentru Textele Legislative, cu participarea Dicasterelor pentru Episcopi şi pentru Evanghelizare, şi va aprofunda funcţia judecătorească a episcopului, deja ridicată de motu proprio Vos estis lux mundi despre abuzuri, încercând să "concilieze în unele cazuri rolul de părinte şi cel de judecător".
Rolul reprezentanţilor pontificali în perspectivă sinodală misionară: aceasta este a şaptea temă pe care o va trata Grupul de studiu "concentrat pe coordonarea" din partea Secretariatului de Stat şi a Secretariatului General al Sinodului, cu implicarea Dicasterului pentru Episcopi şi pentru Evanghelizare. Vor fi implicaţi şi unii reprezentanţi ai Bisericilor locale şi ai episcopatelor lor. Vor examina, printre alte lucruri, activitatea reprezentanţilor pontificali din partea Bisericilor locale din ţările unde îşi desfăşoară misiunea lor, aşa încât să perfecţioneze slujirea lor, precum şi modalităţile pentru a consolida legăturile de comuniune între Bisericile locale şi succesorul lui Petru, pentru a-i permite să cunoască, în mod mai sigur, necesităţile şi aspiraţiile lor.
Un alt Grup de studiu va coordona lucrarea despre "Criteriile teologice şi metodologiile sinodale pentru un discernământ împărtăşit al problemelor doctrinale, pastorale şi etice controversate". Adică este vorba de a reciti "categoriile tradiţionale ale antropologiei, soteriologiei şi ale eticii teologice în vederea clarificării mai bine a raporturilor dintre caritate şi adevăr, în fidelitate faţă de viaţa şi de învăţătura lui Isus şi, prin urmare, şi dintre pastoraţie şi doctrină (morală)". Tematici de mare "autoritate", motiv pentru care "regia" Grupului este încredinţată - caz unic - prefectului Dicasterului pentru Doctrina Credinţei şi secretarului Comisiei Teologice Internaţionale, respectiv cardinalul Victor Manuel Fernández şi Monseniorul Piero Coda. Academia Pontificală pentru Viaţă este invitată să furnizeze propria contribuţie. "În acest domeniu - subliniază documentul -, probabil mai mult decât în altele, se simte urgenţa de a merge spre o colaborare mai mare între entităţi care, deşi cu titlu diferit, vorbesc în numele Sfântului Scaun în vederea unei coralităţi mai mari în luările lor de poziţie. Disonanţele, şi încă şi mai mult contrapoziţiile, riscă de fapt să favorizeze mai mult diviziunea şi dezorientarea decât confruntarea şi reflecţia. O abordare sinodală nu se concentrează pe omogenitate, ci pe armonie".
Ultimul punct, "Receptarea roadelor drumului ecumenic în practicile ecleziale". Se va aprofunda la nivel teologic, canonic şi pastoral problema ospitalităţii euharistice; experienţa cuplurilor şi familiilor interconfesionale; fenomenul comunităţilor "non-denominaţionale" şi al mişcărilor de "trezire" carismatice/penticostale. Se va ocupa de acest lucru Grupul de studiu coordonat de Secretariatul General al Sinodului şi Dicasterul pentru Promovarea Unităţii Creştinilor.
(După L'Osservatore Romano, 15 martie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
