|
| © Vatican Media |
"Şi în Ţara Sfântă inimile se pot schimba"
Recunoştinţă pentru atenţia constantă a papei şi speranţă pentru ca inima oamenilor să se poată schimba. Patriarhul de Ierusalim al latinilor, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, exprimă aceste sentimente ale sale în ajunul zilei de post şi de rugăciune convocată de Leon al XIV-lea pentru 22 august 2025, zi în care se celebrează comemorarea Sfintei Fecioare Maria. Pontiful a adresat această invitaţie credincioşilor la sfârşitul audienţei generale din 20 august, cerându-le să-l implore pe Domnul pentru ca să "dăruiască pace şi dreptate" celor care suferă din cauza conflictelor armate, cu privirea îndreptată spre Ţara Sfântă şi Ucraina.
"Suntem recunoscători pentru această atenţie acordată temei păcii, la care papa a revenit foarte des, aproape întotdeauna - sunt cuvintele cardinalului mass-media vaticane - este o temă foarte delicată, profund resimţit de noi. Nu este prima dată când ne angajăm să facem zile de rugăciune şi post, şi în trecut au fost făcute şi este singurul lucru pe care îl putem face în acest moment: să ne rugăm şi să postim, pentru a ne menţine atenţia îndreptată spre Dumnezeu, este singurul lucru pe care îl putem face în acest moment pentru ca să se schimbe inima oamenilor".
Rugăciunii, este însă preocuparea lui Pizzaballa, nu trebuie să ne încredinţăm ca şi cum ar fi "o formulă magică ce rezolvă problemele". Rugăciunea foloseşte pentru a schimba inimile, orice alt mod de abordare ar ajunge să creeze "numai frustrare". Rugăciunea, este indicaţia patriarhului, foloseşte la deschiderea inimilor într-un context de ură şi de respingere a celorlalţi cum este cel creat în acest moment de război şi de lipsa păcii, "inima, în schimb, trebuie să rămână mereu deschisă încrederii, dorinţei de a face binele, de a construi binele. Şi aceasta este forţa rugăciunii, mai ales în Ţara Sfântă, unde recunoaşterea celorlalţi este aproape imposibilă în acest moment".
Rugăciunea şi postul vor da, aşadar, forţă şi celor care trăiesc într-un loc devastat de moarte şi de violenţă, unde cuvântul pace nu pare să mai găsească teren. "Nu găseşte teren în instituţii - continuă cardinalul -, nu găseşte teren în marile organizaţii, fie ele politice sau, din păcate, chiar religioase, dar găseşte teren printre numeroasele persoane, mişcări, grupuri, asociaţii şi indivizi care acceptă această tendinţă. Rugăciunea foloseşte, de asemenea, pentru a crea această legătură cu persoanele de toate credinţele care, în pofida a toate, încă vor să creadă că inima omului, chiar şi în Ţara Sfântă, se poate schimba".
Ziua de mâine se va confirma că "Cristos nu lipseşte din Gaza", aşa cum a spus acelaşi Pizzaballa în timpul conferinţei de presă cu patriarhul ortodox de Ierusalim, Teofil al III-lea, pe 22 iulie, la întoarcerea dintr-o vizită la comunitatea creştină din Gaza în urma bombardamentului asupra bisericii catolice "Sfânta Familie". "Cunoscând comunitatea - explică tot el - pot spune că forţa lor vine tocmai din rugăciune, din forţa de a rezista în acea situaţie teribilă. Suntem în ajunul a nu ştim ce, nu ştim ce se va întâmpla cu această ocupaţie care a început, ce se va întâmpla cu noi, cu vecinii noştri, cu toţi. Dar forţa lor de a rezista, de a încerca să-i ajute pe toţi în pofida a toate, de a aduce alimente, de a distribui medicamente, iată, această forţă vine tocmai din rugăciune şi din unirea lor pe care numai rugăciunea o poate oferi". Rugăciunile vor avea loc mâine în Ţara Sfântă, credincioşii se vor ruga pentru ei înşişi şi pentru vecinii lor, pentru ca pacea să prevaleze, pentru ca să se pună capăt preocupării care nu părăseşte pe nimeni niciodată, pentru că nu putem să nu fim îngrijoraţi de ceea ce s-ar putea întâmpla în Gaza, conchide cardinalul: "Informaţiile pe care le primim din teritorii sunt confuze, nu a existat un ordin direct de evacuare, însă luptele se apropie tot mai mult de zona noastră, zonele din jurul nostru au fost evacuate, aşa că suntem acolo, aşteptând să ne dăm seama ce să facem".
Francesca Sabatinelli
(După L'Osservatore Romano, 21 august 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
