Patriarhul Pizzaballa: Creştinii - cuvânt de "speranţă şi adevăr" - în conflictele din Ţara Sfântă
Prezenţa creştinilor nu se limitează "numai la slujirea carităţii" faţă de săraci, ci, conform modalităţilor Bisericii, oferă "o judecată asupra lumii". Asta se întâmplă mai ales în Ţara Sfântă, unde "politica" interferează "cu viaţa obişnuită" şi "pune la îndoială toate Bisericile noastre". Este ceea ce a afirmat patriarhul latin de Ierusalim, Pierbattista Pizzaballa, în reflecţia ţinută pe 25 ianuarie 2023 cu ocazia Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. "Suntem toţi implicaţi într-un conflict - afirmă el - ce uzează viaţa credincioşilor noştri, care aşteaptă de la noi un cuvânt de speranţă, de mângâiere, dar şi de adevăr. Nu putem rămâne în tăcere în faţa nedreptăţii. A lua poziţie trebuie să se traducă mereu în cuvinte şi acţiuni în favoarea celui care suferă şi plânge."
Într-o ţară sfâşiată de conflicte între israelieni şi palestinieni, evrei şi musulmani, unde şi locurile sfinte sunt element de tensiune, chiar şi între creştini în trecut, "discursul nostru nu trebuie să fie caracterizat de supărare, de furie sau de resentiment". Dimpotrivă, subliniază patriarhul Pizzaballa, "trebuie să aibă libertatea şi pacea pe care Cristos ni le-a dăruit". Iată de ce unica poziţie "este aceea a lui Cristos, în slujba vieţii tuturor. Biserica iubeşte şi slujeşte societatea şi împărtăşeşte cu autorităţile civile grija şi acţiunea pentru binele comun", mai ales al săracilor, lăsând deoparte "logicile concurenţei şi ale diviziunii". O misiune, afirmă el, care nu este a Bisericii catolice, ortodoxe sau protestante, ci este cea "la care toţi suntem chemaţi, drept comunitate creştină din Ţara Sfântă".
Patriarhul latin continuă legând fericirea celor mâhniţi (Mt 5,4) cu textul din cartea lui Qohelet (4,1) dedicat oprimărilor şi lacrimilor victimelor fără încurajare. De aici referinţa la violenţă, la nedreptate şi la modul de a sta în faţa răului. "Sunt teme care au o conotaţie politică imediată" pe planul internaţional şi în Ţara Sfântă. "Violenţa, oprimarea, durerea şi nedreptatea - afirmă el - se află înainte de toată în înseşi sufletele noastre, în viaţa multor familii, în înseşi comunităţile noastre şi, mai general, în raporturile umane, precum şi în raportul nostru cu creaţia." "În pofida multelor conflicte, Bisericile aici sunt foarte active în construirea Ierusalimului ceresc. Şcoli, spitale, case pentru bătrâni, pentru copii, pentru neputincioşi şi multe altele sunt parte constitutivă a identităţii noastre de comunitate îndreptate spre exterior şi nu spre interior. Sunt modul nostru - conclude patriarhul - de a face bine aici în Ţara Sfântă, de a lucra pentru dreptate, de a deschide ochii asupra durerii şi a oprimării."
Anul acesta, în toată lumea, tema Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - celebrată de la 18 la 25 ianuarie - a fost "Învăţaţi să faceţi binele, căutaţi judecata" (Is 1,17). Un îndemnă de strictă actualitate, în faţa războiului Rusiei în Ucraina, care năvăleşte şi Bisericile ortodoxe. Iată de ce rugăciunea devine rugăciune de pace, invocată de mai multe ori în aceste zile şi de Papa Francisc care - după ce a întâlnit Consiliul panucrainean al organizaţiilor religioase - aseară, în solemnitatea Convertirii Sfântului Paul, a prezidat ca în fiecare an celebrarea Vesperelor în Bazilica "Sfântul Paul din afara zidurilor", la Roma.
În reflecţia sa, pontiful a alipit "răstălmăcirea indiferentă" a momentului în care noi, creştinii, "punem viziunea noastră" înaintea viziunii Tatălui şi "violenţa sacrilegă" a războaielor "întreprinse de cel care se mărturiseşte creştin". Iată de ce doreşte o "schimbare de perspectivă" care să ne facă să privim lumea cu ochii "lui Isus Cristos", pentru că numai în acest mod "creştem în rugăciune, în slujire, în dialog şi în munca împreună spre acea unitate deplină pe care o doreşte Cristos". În cele din urmă, din bazilica paulină, Francisc a invocat pentru creştini ajutorul Apostolului Neamurilor şi "curajul său nepotolit" în convertire.
(După agenţia Asianews, 26 ianuarie 2023)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
