Sunt tot mai mulți laicii, tinerii și cuplurile căsătorite care se numără printre candidații la cinstea altarelor. Părintele Bogusław Turek, subsecretar al Dicasterului pentru Cauzele Sfinților, a declarat acest lucru într-un interviu acordat la mass-media vaticane, subliniind că acesta este un semn al unei conștientizări tot mai profunde a chemării universale la sfințenie. Preotul a subliniat, de asemenea, interesul crescând pentru procesele de beatificare din Africa, America Latină și, în Europa, din Polonia, unde sunt în curs de desfășurare peste o sută de cauze.
Tot mai mulți sfinți și fericiți „tineri”
Unul dintre cele mai interesante fenomene observate din perspectiva Dicasterului pentru Cauzele Sfinților este numărul tot mai mare de cereri de inițiere a proceselor de beatificare pentru tineri. „Acestea nu mai sunt cazuri izolate. Desigur, nu se poate spune că sunt foarte numeroase, dar sunt cu siguranță mai numeroase decât acum câțiva ani”, spune părintele Turek.
În același timp, astfel de cereri necesită o prudență deosebită. Moartea prematură a unui tânăr, mai ales din cauza bolii, și atitudinea sa pot stârni emoții și admirație profunde, dar nu pot constitui o evaluare serioasă a vieții și virtuților candidatului. Unul dintre cele mai semnificative exemple contemporane de sfințenie tinerească rămâne cel al Sfântului Carlo Acutis. Potrivit lui Turek, istoria sa demonstrează că sfințenia nu este numai un ideal de urmărit în viitorul îndepărtat, ci poate fi o realitate trăită deja în tinerețe.
„Cea mai bună cateheză este a arăta figurile sfinților”, notează subsecretarul dicasterului, adăugând că viețile autentice ale sfinților permit altora să descopere propriul drum spre fericire și fidelitate față de Evanghelie.
Sfințenia este posibilă și în lumea politicii și a științei
Printre candidații la cinstea altarelor se numără din ce în ce mai mulți laici, inclusiv cei care au jucat un rol important în viața publică, știință sau cultură. Părintele Turek îi citează, printre alții, pe Robert Schuman, Alcide De Gasperi, Jérôme Lejeune și Antoni Gaudí. În plus, există un număr tot mai mare de profesioniști care descoperă că este posibil să aspire la sfințenie în propriul mediu, fiind în același timp „cei mai buni dintre cei mai buni” în profesia lor.
„Desigur, aderarea la Evanghelie necesită uneori refuzul compromisurilor, dar aceasta nu este incompatibilă cu profesionalismul sau cu marile realizări”, spune preotul.
Familia ca loc de naștere al sfințeniei
Se acordă apoi o atenție sporită proceselor de beatificare și canonizare a soților și a familiilor întregi. Cele mai cunoscute exemple sunt familia Ulma din Polonia și sfinții Ludovic și Zélie Martin, părinții Sfintei Tereza a Pruncului Isus. „Omul cunoaște sfințenia, o atinge și este impregnat de ea în familie”, explică preotul. Familia nu este numai cadrul transmiterii credinței, ci și locul unde se maturizează o vocație personală la sfințenie.
În opinia sa, mărturia soților și a familiilor sfinți este deosebit de importantă în fața dificultăților cu care se confruntă viața de familie modernă: „Acolo unde lumea de astăzi se confruntă cu încercări particulare, Providența lui Dumnezeu lasă un fel de îndrumare concretă”.
Martiri ai timpului nostru
Întrebat despre concepția modernă a martiriului, Turek reamintește că, deși circumstanțele persecuției se schimbă de-a lungul istoriei, esența martiriului creștin rămâne neschimbată: „Martirul își dă viața pentru credința în Cristos sau pentru o virtute inseparabil legată de această credință. Aceasta nu înseamnă a căuta moartea, ci a fi dispus să rămână fidel cuiva, cu prețul propriei vieți”.
Un martor în acest sens este fericitul Rosario Livatino, un judecător italian ucis de mafie. Fidelitatea lui față de justiție derivă nu numai din îndatoririle sale profesionale, ci mai ales din convingerea creștină a necesității de a acționa conform conștiinței: „Un creștin trebuie să fie drept”. În plus, potrivit lui Turek, regimurile și persecutorii contemporani încearcă adesea să ascundă motivațiile religioase ale violenței, prezentând martirii ca adversari politici și nu ca martori ai lui Cristos. Dar acest lucru nu schimbă substanța mărturiei lor.
Africa își descoperă din ce în ce mai mult sfinții
Din perspectiva dicasterului, există un interes tot mai mare al Bisericilor africane pentru procesele de beatificare și canonizare. Comunitățile locale își dau seama din ce în ce mai mult că printre ele s-au aflat oameni care au trăit eroic evanghelia și că mărturiile lor merită să fie răspândite drept cea mai bună „cateheză despre sfințenie”. Un interes similar se observă în America Latină, în special în Brazilia și Argentina, unde sunt în desfășurare mai multe procese decât în alte țări din regiune.
Peste o sută de cazuri din Polonia
Polonia este, de asemenea, una dintre țările deosebit de active în desfășurarea proceselor de beatificare și canonizare. Părintele Turek relatează că peste o sută de astfel de proceduri sunt în prezent în desfășurare, implicând candidați din Polonia, deși nu este posibil să se prevadă în avans finalizarea lor. „Polonia este una dintre acele Biserici cu multe cauze în desfășurare. Aș spune că este una dintre țările principale. După Spania și Italia, Polonia este probabil cea mai bună”. Aceste cazuri privesc persoane care și-au urmat vocația îngrijind bolnavii. Printre acestea se numără fericita Hanna Chrzanowska și candidații la altare Stanisława Leszczyńska și dr. Wanda Błeńska.
Sfințenia este accesibilă tuturor
Referitor la faptul că prea multe persoane par să fie ridicate la cinstea altarelor astăzi, părintele Bogusław Turek explică faptul că numărul tot mai mare de beatificări și canonizări nu este „excesiv”, ci mai degrabă mărturisește o conștientizare tot mai profundă a chemării universale la sfințenie, amintită de Conciliul al II-lea din Vatican. „Când spunem în Crez că noi credem în Biserică, care este sfântă, nu este vorba de un concept teoretic. Atingem sfințenia Bisericii prin sfințenia membrilor săi, la care aspiră în alegerile lor concrete zilnice. Fiecare dintre noi este chemat să participe la sfințenia Bisericii prin sfințenia propriei vieți”.
Dorota Abdelmoula-Viet
(Din Vatican News, 1 noiembrie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
