Decizia luată de adunarea reunită la Fanar
"Sfântul şi marele sinod panortodox" se va desfăşura în 2016 la Istanbul în catedrala "Sfânta Irina". În timpul care desparte Bisericile ortodoxe de adunarea o Comisie pregătitoare - compusă dintr-un episcop pentru fiecare Biserică - va începe lucrările de studiu necesare pentru a duce înainte "în manieră rodnică" întâlnirea. Acelaşi grup va avea apoi funcţia de secretariat în timpul lucrărilor. Este ceea ce a fost decis de Sinaxis, compusă din conducătorii Bisericilor ortodoxe, reuniţi la Istanbul la iniţiativa patriarhului ecumenic Bartolomeu arhiepiscop de Constantinopol.
Înainte de această întâlnire panortodoxă convocată pentru a discuta situaţia din Orientul Mijlociu şi din Ucraina, acelaşi patriarh de Constantinopol şi patriarhul de Moscova şi al întregii Rusii, Ciril, au avut un lung colocviu privat.
În viitorul "mare conciliu" patriarhii ortodocşi vor trebui să stabilească unele probleme cheie, prima dintre toate referitoare la ordinea de primat între diferitele Biserici ortodoxe. După ceea ce se întrezăreşte, la marele sinod al Bisericilor ortodoxe vor trebui să participe până la douăzeci de episcopi pentru fiecare Biserică. În afară de asta, în cursul votărilor finale fiecare Biserică va avea un singur vot la dispoziţie şi deciziile vor trebui să fie luate prin consensul unanim al celor prezenţi.
Lucrările adunării s-au desfăşurat la Fanar sub preşedinţia mitropolitului de Pergam, Ioannis Zizioulas, şi cu participarea de reprezentanţi din cincisprezece Biserici ortodoxe din toată lumea. Foarte importată a fost în mod clar participarea la lucrări a patriarhului de Moscova.
În timpul întâlnirii de la Istanbul, în afară de stabilirea datei sinodului panortodox, au fost tratate alte teme, între care starea dialogului ecumenic cu Biserica catolică, situaţia creştinilor din Orientul Mijlociu, sărăcia din lume şi alte probleme de natură metodologică.
Sinodul panortodox, a spus în intervenţia sa mitropolitul Hilarion, şef al Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de Moscova, "se pregăteşte de cincizeci de ani şi mulţi dintre noi se întreabă cât ar mai putea să dureze acest proces. Trebuie să scurtăm timpii pentru pregătire şi să creăm un mecanism care stabileşte ziua şi regulile pentru conciliu şi defineşte cine va participa şi cum vor fi prezentate diferitele Biserici. O altă problemă este cine va lua deciziile şi în ce mod".
Exortaţia Patriarhiei de Moscova a fost aşadar primită pe deplin. Conform lui Hilarion, tema care este mai îndrăgită de lumea ortodoxă se referă însă actualmente la condiţia creştinilor din Orientul Mijlociu, confruntaţi cu dificultăţi care ameninţă serios supravieţuirea lor şi prezenţa lor în regiune.
După "primăvara arabă" şi răsturnarea regimurilor existente, conform lui Hilarion, a început o fază de mare încurcătură. Şi cu dezordinea "au luat-o înainte «forţele extremiste» şi atacurile împotriva creştinilor, cu răpiri de preoţi, episcopi, surori şi distrugerea de biserici. Toată această tragedie se desfăşoară sub ochii noştri. Este adesea trecută sub tăcere de mass-media. Şi noi - a continuat el - ca reprezentanţi ai Bisericilor ortodoxe locale, trebuie să facem tot posibilul pentru a atrage atenţia comunităţii mondiale asupra acestei situaţii, să afirmăm solidaritatea noastră cu fraţii şi surorile persecutaţi pentru ca genocidul creştinilor din Orientul Mijlociu să se oprească şi cei care au fost răpiţi să se întoarcă în libertate, iar cei care în schimb au trebuit să-şi abandoneze casele să se poată întoarce". Solidaritate deosebită a fost exprimată de Patriarhia de Moscova faţă de Biserica din Antiohia: a fost cerută în mod deosebit eliberarea celor doi episcopi răpiţi anul trecut pe care "noi toţi îi cunoaştem foarte bine şi pentru care ne rugăm".
(După L'Osservatore romano, 10-11 martie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
