Către preacucernicul părinte

Francesco Patton, OFM

Custode din Ţara Sfântă

Am aflat cu bucurie că această Custodie, cu ocazia celor 800 de ani ai prezenţei franciscane în Ţara Sfântă, a voit să celebreze această dată importantă şi fericită cu numeroase iniţiative religioase, pastorale şi culturale, orientate toate spre redescoperirea contribuţiei elogiabile a "fraţilor funiei" - aşa cum au fost supranumiţi - în locurile unde Fiul lui Dumnezeu s-a făcut trup şi a locuit între noi (cf. In 1,14). Cu această ocazie, îmi este plăcut să adresez un salut special dumneavoastră şi tuturor fraţilor, care acolo menţin vie mărturia creştină, studiază Scripturile şi îi primesc pe pelerini.

Seraficul părinte Francisc, în capitulul de la Rusalii din mai 1217, a deschis Ordinul la dimensiunea "misionară şi universală", trimiţându-i pe fraţii săi în toate naţiunile ca martori ai credinţei, ai fraternităţii şi ai păcii; şi astfel a fost creată Provincia din Ţara Sfântă, numită iniţial de Dincolo de Mare sau de Siria. Această lărgire a orizontului de evanghelizare a fost începutul unei aventuri extraordinare, care, în urmă cu opt secole, i-a făcut pe primii fraţi minori să debarce la Acri, unde la 11 iunie aţi început celebrările centenare, reînnoind adeziunea voastră la chemarea lui Isus, în fidelitate faţă de Evanghelie şi faţă de Biserică.

Asidui în contemplaţie şi în rugăciune, simpli şi săraci, ascultători faţă de episcopul de Roma, sunteţi angajaţi şi în prezent să trăiţi în Ţara Sfântă alături de fraţi de diferite culturi, etnii şi religii, semănând pace, fraternitate şi respect. Este cunoscută de toţi disponibilitatea voastră de a însoţi paşii pelerinilor care provin din orice parte a lumii prin primire şi călăuzire. V-aţi dedicat cercetării mărturiilor arheologice şi studiului atent al Sfintelor Scripturi, însuşindu-vă afirmaţia celebră a sfântului Ieronim, care timp de mulţi ani a trăit retras la Betleem: "Necunoaşterea Scripturilor este necunoaştere a lui Cristos însuşi" (Comm. in Is., Prol: PL 24,17).

Nu vreau să uit, în afară de păzirea şi animarea sanctuarelor, angajarea voastră în slujba comunităţii ecleziale locale. Vă încurajez să perseveraţi bucuroşi în susţinerea acestor fraţi ai noştri, mai ales pe cei mai săraci şi pe cei mai slabi; în educaţia tineretului - care adesea riscă să-şi piardă speranţa într-un context încă fără pace -; în primirea bătrânilor şi în îngrijirea bolnavilor, trăind concret în cotidian faptele de milostenie.

Unindu-mă cu veneraţii mei predecesori, începând de la Clement al VI-lea, care cu bula Gratis agimus v-a încredinţat custodia Locurilor Sfinte, doresc să vă reînnoiesc acel mandat, încurajându-vă să fiţi martori bucuroşi ai Celui Înviat în Ţara Sfântă.

Voi sunteţi ambasadori ai întregului popor al lui Dumnezeu, care cu liberalitate v-a susţinut mereu, îndeosebi prin "Colecta pentru Ţara Sfântă", care contribuie pentru a face în aşa fel încât în Ţara lui Isus credinţa să fie făcută vizibilă de fapte. În mod special vă susţine, în numele succesorului lui Petru, Congregaţia pentru Bisericile Orientale, care, în aceste zile, celebrează propriul centenar.

În sfârşit, doresc să vă reamintesc cuvintele fondatorului vostru: "Sfătuiesc, după aceea, avertizeze şi îndemn pe fraţii mei în Domnul Isus Cristos, ca atunci când merg prin lume, să nu se certe şi să evite disputele de cuvinte şi să nu-i judece pe alţii; ci să fie blânzi, paşnici şi modeşti, calmi şi umili, vorbind onest cu toţi, aşa cum se potriveşte" (Regola bollata, 3, 10-11: FF 85).

Încredinţez Custodia din Ţara Sfântă, pe fiecare dintre comunităţile sale şi pe toţi fraţii ocrotirii materne a Fecioarei Maria şi, în timp ce invoc mijlocirea sfântului vostru patron Anton de Padova, împart din inimă Binecuvântarea Apostolică.

Din Vatican, 17 octombrie 2017

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu