Interviu luat cardinalului Farrell, prefect al Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă
Papa indică mişcărilor provocarea slujirii
La 16 septembrie 2021, în urmă cu exact o săptămână, Dicasterul pentru Laici, Familie şi Viaţă a organizat, în aula nouă a Sinodului, o întâlnire pentru asociaţiile de credincioşi, mişcările ecleziale şi noile comunităţi. Tema a fost "Responsabilitatea de conducere în agregările laicale. O slujire eclezială". Evenimentul a culminat cu intervenţia Papei Francisc care a cerut mişcărilor să fie tot mai mult "o forţă misionară şi o prezenţă de profeţie". În afară de asta, pontiful a amintit participanţilor la întâlnire că "a conduce înseamnă a sluji" şi că trebuie să fugă de ispita de "a se eterniza în putere".
Într-un interviu la Vatican News, cardinalul prefect Kevin Joseph Farrell a revenit la semnificaţia acelei întâlniri, oprindu-se îndeosebi asupra cuvintelor papei şi asupra recentului decret care limitează durata şi numărul mandatelor la conducere a asociaţiilor şi a mişcărilor.
Pentru cardinalul Farrell "decretul general are o mare relevanţă, şi pe planul practic, pentru că pune o limita la durata şi la numărul mandatelor de conducere în asociaţiile internaţionale de credincioşi, pentru a favoriza un schimb sănătos în funcţiile de conducere".
De fapt, "după un anumit număr de ani există obligaţia de a schimba nu numai pe responsabilul general, ci şi pe membrii organului central de conducere, care în general se numeşte consiliu director, pentru a evita ca să fie mereu aceleaşi persoane care ocupă aceste roluri. În acest mod - a adăugat cardinalul - se vrea evitarea ca una sau puţine persoane să monopolizeze nu numai exercitarea autorităţii, ci însăşi carisma unei asociaţii sau mişcări, ajungând mai mult sau mai puţin conştient să se considere ca unici «depozitari» şi «interpreţi autentici» ai carismei, care în schimb aparţine tuturor".
"În schimb, este diferit cazul fondatorilor" a afirmat cardinalul, "pentru care decretul prevede dispensa cu privire la limita mandatelor de conducere. De fapt, fondatorii, având părerea favorabilă a componenţilor organului central de conducere, pot continua în funcţia lor de moderatori pentru că au misiunea specifică de a consolida realitatea care s-a născut din iniţiativa lor, de a face în aşa fel încât membrii să asimileze bine carisma care le este proprie şi să favorizeze inserarea ei deplină în Biserică".
"Decretul - a continuat el - stabileşte şi ca membrii acestor asociaţii să fie reprezentaţi corespunzător în procesul care duce la alegerea organului central de conducere internaţională, în aşa fel încât acesta să fie realmente expresie a voinţei asociaţilor şi nu alegerea câtorva. Vreau să subliniez că această măsură a fost aprobată în formă specifică de papa Francisc şi a intrat în vigoare la trei luni după data promulgării sale, aşadar este efectivă începând de la 11 septembrie 2021".
Pentru a depăşi orice dubiu, cardinalul Farrell a sugerat să se înţeleagă decretul în optica însoţirii. Competenţa juridică pe care o are dicasterul asupra asociaţiilor şi misiunea sa de însoţire se exprimă într-o serie de activităţi care trebuie văzute ca un tot. În acest sens, dicasterul exercită o adevărată maternitate - sau se poate spune paternitate - faţă de aceste realităţi".
Şi "această paternitate/maternitate este în acţiune fie atunci când le implică în proiecte şi evenimente cu caracter strict pastoral, fie când intervine pentru a le ajuta să depăşească conflicte şi tensiuni interne care ar putea fi un obstacol grav pentru viaţa lor şi pentru apostolatul lor".
"Uneori - a explicat cardinalul - intervenţia dicasterului tinde să favorizeze participarea tuturor membrilor la activităţile mişcării - căsătoriţi, celibatari, călugări, clerici - şi să armonizeze participarea lor comună la carismă. Alteori această intervenţie îşi propune să indice un drum de rezolvare a problematicilor legate de conducere sau de corecta precizare a vieţii comune, pentru a evita posibile situaţii de abuz. Dar în toate aceste domenii este vorba mereu de aceeaşi însoţire maternă şi paternă".
Cardinalul a informat şi "că unele măsuri luate în anii precedenţi au fost greu de acceptat la început, ca atunci când dicasterul a cerut să se distingă rolul de conducător sau de responsabil şi rolul de duhovnic sau director spiritual în cadrul unor grupuri. Însă la sfârşit toţi au recunoscut bunătatea şi roadele acestei măsuri şi ne-au mulţumit, pentru că viaţa lor internă, după aceea, s-a îmbunătăţit mult".
În afară de asta cardinalul prefect a remarcat că "nu există o dihotomie în modul de a acţiona al Dicasterului. Tot ceea ce face dicasterul este expresie a acelei griji pastorale a Bisericii faţă de asociaţii şi mişcări, care au în ele un potenţial evanghelizator de care este mare nevoie, astăzi mai mult ca oricând".
Relatând stilul de slujire al dicasterului, cardinalul a scos în evidenţă, înainte de toate, angajarea "de a asculta inspiraţiile Duhului, împreună cu asociaţiile şi cu mişcările, tocmai pentru a le păstra prospeţimea şi rodnicia, aşa cum le-a invitat adesea Sfântul Părinte să facă". Dicasterul, a insistat el, "nutreşte o privire de stimă şi de iubire faţă de mişcări, nu vrea să limiteze acţiunea lor în Biserică, dimpotrivă, încearcă să le promoveze şi să le sprijine misiunea, atât la nivel universal cât şi la nivel de Biserici locale".
Şi, a afirmat el, "în acest sens trebuie evitată şi dihotomia între carismă şi instituţie. De fapt, ambele au fost co-esenţiale încă de la prima apariţie a comunităţii creştine, ambele participă la aceeaşi viaţă a Duhului Sfânt şi ambele cooperează la acelaşi scop şi la aceeaşi misiune a Bisericii. De aceea şi modificările la statute sunt menite numai pentru ocrotirea şi pentru creşterea asociaţiilor de credincioşi şi a darului specific pe care ele îl constituie pentru Biserică".
Papa a încurajat acest drum şi cu prezenţa la întâlnire şi prin cuvântul său: "Am perceput - a afirmat cardinalul - atitudinea sa cu adevărat paternă faţă de asociaţii şi de mişcări, cărora a voit înainte de toate să le mulţumească pentru mărturia lor creştină şi pentru generozitatea lor, în special în ultimele timpuri marcate de pandemie. Sfântul Părinte a spus că dorea să vină pentru a face să se înţeleagă bine, prin cuvintele sale, semnificaţia pozitivă a decretului, care, în limbajul juridic tipic dreptului canonic, ar putea să pară la o primă lectură prea «rigid». Pentru aceasta a voit să vină el, «pentru a-l explica mai bine» a spus el, şi «pentru a explica tentaţiile care sunt în spatele» exercitării conducerii, când nu este trăită ca slujire, şi care, a adăugat el, «fac atâta rău mişcărilor, precum şi institutelor călugăreşti şi laicale»".
"Toate lucrurile pe care le-a spus" Papa Francisc "au fost perceput precum cuvintele unui tată care încearcă să-i ajute pe copii, punându-i în gardă de posibile riscuri şi îndreptându-i pe un drum sigur". Papa "a invitat toate agregările laicale să accepte provocarea reînnoirii şi a schimbării «în modurile de a face şi de a gândi» a spus el, «în metodele de apostolat... în formele de organizare a vieţii interne» - şi în această optică trebuie văzută alternanţa în rolurile de conducere - tocmai pentru a pregăti deja de acum viitorul care le aşteaptă şi pe care Biserica se bazează mult. A fost un discurs foarte bogat, cu atâtea indicaţii preţioase şi concrete, precum şi foarte sincer şi direct. Pentru aceasta i-am invitat pe toţi să facă în aşa fel încât cuvintele papei să devină obiect de reflecţie atentă în cadrul fiecărei agregări laicale în lunile următoare".
În sfârşit, pentru cardinal a fost semnificativ că întâlnirea s-a desfăşurat chiar în aula nouă a Sinodului: "Am fost în «inima» Sfântului Scaun, alături de Bazilica "Sfântul Petru", aproape de locul unde trăieşte Sfântul Părinte. Toate acestea au o valoare de semn foarte elocvent: adunarea noastră nu a fost pur şi simplu o «adunare», ci o «întâlnire eclezială» în inima Bisericii.
(După L'Osservatore Romano, 23 septembrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
