De Salvatore Cernuzio
Aşadar se va face această călătorie a papei şi a arhiepiscopului de Canterbury în Sudanul de Sud, anunţată deja în urmă cu doi ani, dar niciodată realizată din cauza sângerosului război civil şi a situaţiei politice complexe a ţării? Da, cu condiţia să fie permisă "constituirea unui guvern tranzitoriu de unitate naţională în următoarele o sută de zile, la expirarea acordului semnat în zilele trecute la Entebbe, în Uganda".
O conditio sine qua non impusă chiar de Francisc şi Justin Welby care s-au întâlnit la 13 noiembrie 2019 în Casa "Sfânta Marta" pentru a reflecta "asupra condiţiei creştinilor în lume şi asupra câtorva situaţii de criză internaţională, cu referinţă deosebită la realitatea dureroasă în care se află Sudanul de Sud", desfigurată de aproape şase ani de gherilă şi de peste 400 de mii de morţi.
Întâlnirea, în tonuri "amicale" aşa cum afirmă un comunicat al Sfântului Scaun, s-a desfăşurat în prezenţa lui Ian Ernest, arhiepiscop director al Centrului Anglican din Roma şi reprezentant al Comuniunii Anglicane pe lângă Sfântul Scaun.
Francisc şi Welby, din totdeauna în sintonie perfectă, au reafirmat dorinţa de a îndeplini această misiune ecumenică unită dorită chiar de populaţia sud sudaneză. În 2017, vizitând biserica anglicană "All Saints", la Roma, Bergoglio anunţase de fapt: "Colaboratorii mei studiază posibilitatea unei călătorii în Sudanul de Sud. Dar de ce? Pentru că au venit episcopii anglican, prezbiterian şi catolic ca să-mi spună: «Vă rugăm veniţi în Sudanul de Sud eventual o singură zi. Dar să nu veniţi singur, să veniţi cu Justin Welby». De la ei, Biserică tânără, a venit treaba asta şi ne gândim, acolo situaţia este foarte urâtă, dar vor pacea, împreună lucrăm pentru pace".
Deja în octombrie din acel an părea că se poate realiza vizita, însă înrăutăţirea contextului politic şi intensificarea ciocnirilor reluate în diferite zone ale ţării, care au provocat ruperea "încetării focului" şi o gravă criză umanitară denunţată de mai multe ori de episcopi şi ONG şi chiar de preşedintele Salva Kiir Mayardit, au frânat brusc iniţiativa. La toate acestea s-au adăugat şi unele probleme între diferitele confesiuni prezente în ţară.
Bergoglio - care Sudanul de Sudului şi lui Congo dedicase în noiembrie 2017 o veghe de rugăciune pentru pace - n-a pierdut totuşi ocazia pentru a reafirma voinţa sa de a vizita statul cel mai tânăr din lume unde anglicanismul este confesiunea religioasă majoritară, în timp ce catolicii sunt patru milioane (circa o treime din populaţia totală). A făcut asta, papa, la 23 martie 2018, primind în audienţă Consiliul Bisericilor din Sudanul de Sud (SSCC), organism care reuneşte reprezentanţi catolici, prezbiterieni, penticostali, episcopalieni. Şi a reafirmat intenţia sa şi la 16 martie 2019, primind în Vatican pe preşedintele Salva Kiir: "Sfântul Părinte a exprimat dorinţa ca să se constate condiţiile unei posibile vizite a lui în Sudanul de Sud, ca semn de apropiere de populaţie şi de încurajare pentru procesul de pace", afirma o notă difuzată de Vatican.
Chiar din acea audienţă privată s-a născut ideea, fără precedent şi sugerată de arhiepiscopul Welby, de a invita în Vatican autorităţile rivale din ţară pentru o reculegere spirituală. "Toţi actorii procesului politic naţional" au fost convocaţi la Roma în aprilie pentru "a căuta ceea ce uneşte şi a depăşi ceea ce desparte".
Două zile în căutarea reconcilierii care s-a încheiat cu gestul epocal al papei de a se pune în genunchi în faţa liderilor din Sudanul de Sud semnatari în septembrie ai unui acord (Revitalised Agreement on the Resolution of Conflict in South Sudan) şi de a săruta picioarele lor pentru ca "focul războiului" să se stingă o dată pentru totdeauna pentru totdeauna în ţară.
Salva Kiir şi vicepreşedinţii desemnaţi, între care Rebecca Nyandeng De Mabior, văduvă a liderului sud sudanez John Garang, şi Riek Machar, lider al opoziţiei, au rămas uluiţi. Şi în interviurile date în săptămânile următoare mărturiseau "binefacerile" obţinute de la întâlnirea din Vatican şi de la gestul papei care a deschis o uşă care va fi imposibil să fie închisă.
Totuşi, în pofida implorării lui Francisc de "a rămâne în pace", tratativele dintre preşedintele Salva Kiir şi fostul lider rebel Machar pentru a forma un guvern de unitate naţională au rămas până astăzi blocate. "Situaţia politică", aşadar, rezultă că încă este precară şi prin urmare şi cea umanitară, deja încercată dur de inundaţiile uriaşe care au lovit ţara şi care au făcut vulnerabili peste 490 de mii de minori, care au nevoie de asistenţă.
În acest cadru duminica trecută, papa Francisc a adresat din nou "un gând special iubitului popor din Sudanul de Sud" în timpul Angelus din piaţa "Sfântul Petru": "Poporul sud-sudanez a suferit prea mult în ultimii ani - a spus el - şi aşteaptă cu mare speranţă un viitor mai bun, mai ales sfârşitul definitiv al conflictelor şi o pace durabilă. De aceea îi îndemn pe responsabili să continue, fără a înceta, angajarea în favoarea unui dialog inclusiv în căutarea consensului pentru binele naţiunii. În afară de asta exprim dorinţa ca toată comunitatea internaţională să nu neglijeze să însoţească Sudanul de Sud în drumul de reconciliere naţională".
De aici promisiunea unei călătorii pentru anul viitor care, dacă vor fi respectate condiţiile înţelegerii semnate la Entebbe, s-ar realiza cu mult înainte de ce s-a prevăzut.
(După Vatican Insider, 13 noiembrie 2019)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
