© Vatican Media

"Un creştin aflat în culoarul morţii. Angajarea mea alături de cei condamnaţi" este titlul cărţii lui Dale Racinella, editată de Libreria Editrice Vaticana, care apare marţi, 27 august 2024, cu prefaţa Papei Francisc. Recinella, 72 de ani, fost avocat de succes la Wall Street, din 1998 însoţeşte spiritual drept capelan laic pe cei condamnaţi la moarte în câteva penitenciare din Florida împreună cu soţia Susan. În acest volum relatează experienţa sa născută din întâlnirea cu Isus.

Papa Francisc

Evanghelia este întâlnirea cu o Persoană vie care schimbă viaţa: Isus este capabil să revoluţioneze proiectele noastre, aspiraţiile noastre şi perspectivele noastre. A-l cunoaşte pe el înseamnă a umple cu semnificaţie existenţa noastră pentru că Domnul ne oferă bucuria care nu trece. Pentru că este însăşi bucuria lui Dumnezeu.

Istoria umană a lui Dale Recinella, pe care l-am întâlnit la o audienţă, am cunoscut-o mai bine prin articolele scrise de el de-a lungul anilor pentru L'Osservatore Romano şi acum prin această carte care atinge inima, este o confirmare a ceea ce am spus: numai aşa se poate explica modul în care a fost posibil ca un om, având în cap cu totul alte ţinte de obţinut în propriul viitor, a devenit capelan, în calitate de creştin laic, soţ şi tată, al condamnaţilor la pedeapsa capitală.

© Vatican Media
O misiune foarte dificilă, riscantă şi greu de practicat, pentru că atinge cu mâna răul în toate dimensiunile sale: răul făcut faţă de victime, şi care nu se poate repara; răul pe care condamnatul îl trăieşte, ştiindu-se destinat la moarte sigură; răul care, cu practica pedepsei capitale, este inoculat în societate. Da, aşa cum am reafirmat de mai multe ori, pedeapsa cu moartea nu este în niciun mod soluţia în faţa violenţei care poate lovi persoane nevinovate. Execuţiile capitale, departe de a face dreptate, alimentează un sentiment de răzbunare care se transformă într-o otravă periculoasă pentru corpul societăţilor noastre civile. Statele ar trebui să se preocupe mai degrabă să permită deţinuţilor posibilitatea de a-şi schimba realmente viaţa, decât să investească bani şi resurse în suprimarea lor, ca şi cum ar fi fiinţe umane care nu mai sunt demne să trăiască şi de care trebuie să ne debarasăm. În romanul său Idiotul, Feodor Dostoievski sintetizează astfel, în manieră impecabilă, nesustenabilitatea logică şi morală a pedepsei cu moartea, vorbind despre un condamnat la pedeapsa capitală: "Este o încălcare a sufletului uman, nimic altceva! Este spus: «Să nu ucizi», şi în schimb, pentru că el a ucis, alţii îl ucid pe el. Nu, este un lucru care nu ar trebui să existe". Tocmai Jubileul ar trebui să-i angajeze pe toţi credincioşii pentru a cere cu glas univoc abolirea pedepsei cu moartea, practică ce, aşa cum spune Catehismul Bisericii Catolice, "este inadmisibilă pentru că atentează la inviolabilitatea şi demnitatea persoanei!" (nr. 2267).

În afară de asta, acţiunea lui Dale Recinella, fără a uita aportul important al soţiei sale Susan aşa cum transpare din carte, este un mare dar pentru Biserica şi pentru societatea din Statele Unite, unde trăieşte şi lucrează Dale. Angajarea sa drept capelan laic, chiar într-un loc cu adevărat inuman cum este culoarul morţii, este mărturie vie şi pasionată la şcoala milostivirii infinite a lui Dumnezeu. Aşa cum ne-a învăţat Jubileul extraordinar al Milostivirii, nu trebuie să credem că pot să existe un păcat al nostru, o greşeală a noastră sau o acţiune a noastră care să ne îndepărteze definitiv de Domnul. Inima sa a fost deja răstignită pentru noi. Şi Dumnezeu poate numai să ne ierte.

Desigur, această infinită milostivire divină poate şi scandaliza, aşa cum scandaliza atâtea persoane în timpul lui Isus, când Fiul lui Dumnezeu mânca împreună cu păcătoşii şi prostituatele. Însuşi fratele Dale trebuie să facă faţă criticilor, protestelor şi refuzurilor datorită angajării sale spirituale alături de condamnaţi. Dar oare nu este adevărat că Isus a primit în îmbrăţişarea sa un tâlhar condamnat la moarte? Ei bine, Dale Recinella a înţeles cu adevărat şi mărturiseşte cu viaţa sa, de fiecare dată când trece prin poarta unei închisori, îndeosebi prin cea pe care el o numeşte "casa morţii", că iubirea lui Dumnezeu este fără margini şi fără măsură. Şi că şi cel mai urât dintre păcatele noastre nu desfigurează în ochii lui Dumnezeu identitatea noastră: rămânem fiii săi, iubiţi de el, păziţi de el şi consideraţi preţioşi.

Aşadar, lui Dale Recinella aş vrea să-i spun un mulţumesc sincer şi emoţionat: pentru că acţiunea sa de capelan în culoarul morţii este o adeziune tenace şi pasionată la realitatea cea mai intimă a evangheliei lui Isus, care este milostivirea lui Dumnezeu, iubirea sa gratuită şi neobosit faţă de fiecare persoană şi faţă de cei care au greşit. Şi care tocmai de la o privire de iubire, ca aceea a lui Cristos pe cruce, pot găsi un sens nou vieţii lor şi, chiar, morţii lor.

Cetatea Vaticanului, 18 iulie 2024

(După Vatican News, 18 august 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu