|
| © Vatican Media |
În cadrul schimbului tradiţional de delegaţii pentru sărbătorile respective ale sfinţilor patroni, 29 iunie la Roma pentru celebrarea sfinţilor Petru şi Paul şi 30 noiembrie la Istanbul pentru celebrarea Sfântului Andrei, cardinalul Kurt Koch, prefect al Dicasterului pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, a condus delegaţia Sfântului Scaun pentru sărbătoarea Patriarhiei Ecumenice. Cardinalul a fost însoţit de ceilalţi superiori ai dicasterului, ES Mons. Flavio Pace, secretar, şi de Monseniorul Andrea Palmieri, subsecretar. La Istanbul s-a unit la delegaţie nunţiul apostolic din Turcia, arhiepiscopul Marek Solczyński. Delegaţia Sfântului Scaun a luat parte la solemna dumnezeiască Liturghie prezidată de patriarhul ecumenic, Sanctitatea Sa Bartolomeu, în Biserica Patriarhală "Sfântul Gheorghe" la Fanar şi a avut o întâlnire cu patriarhul şi conversaţii cu Comisia sinodală care se ocupă de relaţiile cu Biserica Catolică. Cardinalul Koch a înmânat patriarhului ecumenic un mesaj autograf al Sfântului Părinte pe care l-a citit la încheierea dumnezeieştii Liturghii. Iată o traducere a mesajului pontifical.
Sanctităţii Sale Bartolomeu,
arhiepiscop de Constantinopol,
patriarh ecumenic,
Sanctitatea Voastră, frate iubit în Cristos,
Comemorarea liturgică a apostolului Andrei, patronul Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, îmi oferă o oportunitate potrivită, în numele întregii Biserici Catolice şi în numele meu, de a exprima urări din inimă Sanctităţii Voastre, membrilor Sfântului Sinod, clerului, călugărilor şi tuturor credincioşilor adunaţi în Catedrala Patriarhală "Sfântul Gheorghe" din Phanar. De asemenea, trimit asigurarea rugăciunilor mele fierbinţi că Dumnezeu Tatăl, izvor al oricărui dar, vă va dărui binecuvântări cereşti din belşug prin mijlocirea Sfântului Andrei, primul dintre cei chemaţi şi fratele Sfântului Petru. Delegaţia pe care am trimis-o încă o dată anul acesta arată afecţiunea fraternă şi respectul profund pe care continui să-l am faţă de Sanctitatea Voastră şi faţă de Biserica încredinţată îngrijirii voastre pastorale.
În urmă cu doar câteva zile, la 21 noiembrie, s-au împlinit şaizeci de ani de la promulgarea decretului Unitatis Redintegratio, care a marcat intrarea oficială a Bisericii Catolice în mişcarea ecumenică. Acest document important al Conciliului Vatican II a deschis calea dialogului cu alte Biserici. Dialogul nostru cu Biserica Ortodoxă a fost şi continuă să fie deosebit de rodnic. Primul dintre roadele obţinute este cu siguranţă fraternitatea reînnoită pe care o trăim astăzi cu o intensitate deosebită şi pentru aceasta îi mulţumesc lui Dumnezeu Tatăl Atotputernic. Totuşi, ceea ce Unitatis Redintegratio propune ca scop ultim al dialogului, comuniunea deplină între toţi creştinii, împărtăşirea unui singur potir euharistic, nu s-a realizat încă nici măcar cu fraţii şi surorile noştri ortodocşi. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece diviziunile care datează de un mileniu nu pot fi rezolvate în câteva decenii. În acelaşi timp, aşa cum susţin unii teologi, scopul restabilirii comuniunii depline are o dimensiune escatologică incontestabilă, în măsura în care calea spre unitate coincide cu aceea a mântuirii deja dată în Isus Cristos, la care Biserica va participa pe deplin doar la sfârşitul timpului. Aceasta nu înseamnă că ar trebui să pierdem din vedere scopul ultim spre care tânjim cu toţii şi nici nu ne putem pierde speranţa că această unitate poate fi obţinută în cursul istoriei şi într-un timp rezonabil. Catolicii şi ortodocşii nu trebuie să înceteze să se roage şi să lucreze împreună pentru a ne pregăti să acceptăm darul divin al unităţii.
Angajamentul ireversibil al Bisericii Catolice pentru calea dialogului a fost reafirmat de recenta Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor, desfăşurată la Vatican în perioada 2-27 octombrie 2024. Impulsul pentru o exercitare reînnoită a sinodalităţii în Biserica Catolică va stimula cu siguranţă relaţiile dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, care a menţinut mereu vie această dimensiune eclezială constitutivă. Dincolo de deciziile concrete care vor decurge din activitatea adunării, s-a trăit în acele zile o atmosferă de dialog autentic şi sincer. Într-o lume sfâşiată de opoziţie şi polarizare, participanţii la adunare, deşi proveneau din medii foarte diferite, au putut să se asculte unii pe alţii fără să se judece sau să se condamne. Ascultarea fără condamnare ar trebui să fie şi modul în care catolicii şi ortodocşii îşi continuă călătoria către unitate. Sunt deosebit de mulţumit că reprezentanţi ai altor Biserici, inclusiv mitropolitul Iob al Pisidiei, delegat al patriarhului ecumenic de Constantinopol, au participat activ la procesul sinodal. Prezenţa şi munca sa asiduă au fost îmbogăţitoare pentru toţi şi un semn tangibil al atenţiei şi al sprijinului pe care le-aţi acordat întotdeauna procesului sinodal.
Sanctitatea Voastră, acum iminenta aniversare a 1700 de ani de la primul Conciliu Ecumenic de la Niceea va fi o altă ocazie pentru a da mărturie despre comuniunea crescândă care există deja între toţi cei botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Duhului Sfânt. Mi-am exprimat deja de mai multe ori dorinţa de a putea sărbători acest eveniment împreună cu dumneavoastră şi le mulţumesc sincer tuturor celor care au început deja să lucreze pentru a face acest lucru posibil. Această aniversare va viza nu numai vechile sedii care au participat activ la conciliu, ci pe toţi creştinii care continuă să-şi mărturisească credinţa prin cuvintele Crezului niceno-constantinopolitan. Amintirea acelui eveniment important va întări cu siguranţă legăturile care există deja şi va încuraja toate Bisericile la o mărturie reînnoită în lumea de astăzi. Fraternitatea trăită şi mărturia dată de creştini vor fi, de asemenea, un mesaj pentru lumea noastră afectată de război şi violenţă. În acest sens, mă unesc de bunăvoie la rugăciunea dumneavoastră ca să fie pace în Ucraina, Palestina, Israel şi în Liban, şi în toate acele regiuni în care se poartă ceea ce am numit adesea un "război mondial pe bucăţi".
Cu aceste sentimente, îmi reînnoiesc urările de bine din inimă către Sanctitatea Voastră. Încredinţându-vă mijlocirii sfinţilor fraţi Petru şi Andrei, schimb cu dumneavoastră o îmbrăţişare frăţească în Cristos Domnul nostru.
Roma, Sfântul Ioan din Lateran, 30 noiembrie 2024
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
