|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori, duminică frumoasă!
Astăzi evanghelia de la Liturgie (Mc 9,30-37) ne vorbeşte despre Isus care anunţă ce se va întâmpla în apogeul vieţii sale: "Fiul Omului - spune Isus - va fi dat în mâinile oamenilor şi îl vor ucide, iar după ce îl vor ucide, a treia zi va învia" (v. 31). Însă discipolii, în timp ce îl urmează pe Învăţător, au altceva în cap şi chiar pe buze. Atunci când Isus îi întreabă despre de vorbeau, ei nu răspund.
Să fim atenţi la această tăcere: discipolii tac, pentru că discutau despre cine era cel mai mare (cf. v. 34). Tac de ruşine. Ce contrast cu cuvintele Domnului! În timp ce Isus le destăinuia sensul propriei vieţi, ei vorbeau despre putere. Şi astfel, acum ruşinea le închide gura, aşa cum înainte orgoliul le-a închis inima. Şi totuşi, Isus răspunde în mod deschis la discursurile şoptite de-a lungul drumului: "Dacă cineva vrea să fie primul, să fie ultimul" (cf. v. 35). Vrei să fii mare? Fă-te mic, pune-te în slujba tuturor!
Cu un cuvânt pe cât de simplu pe atât de decisiv, Isus reînnoieşte modul nostru de a trăi. Ne învaţă că adevărata putere nu se află în dominarea celor mai puternici, ci în îngrijirea celor mai slabi. Adevărata putere este îngrijirea celor mai slabi, asta te face mare!
Iată de ce Învăţătorul cheamă un copil, îl pune în mijlocul discipolilor şi îl îmbrăţişează, spunând: "Oricine primeşte un astfel de copil în numele meu, pe mine mă primeşte" (v. 37). Copilul nu are putere: copilul are nevoie. Atunci când ne îngrijim de om, recunoaştem că omul are nevoie mereu de viaţă.
Noi, noi toţi, suntem vii, pentru că am fost primiţi, însă puterea ne face să uităm acest adevăr. Tu eşti viu, pentru că ai fost primit! Atunci devenim dominatori, nu servitori, şi primii care suferă din această cauză sunt tocmai cei din urmă: cei mici, cei slabi, cei săraci.
Fraţilor şi surorilor, câte persoane, câte, suferă şi mor din cauza luptelor de putere! Sunt vieţi pe care lumea le refuză, aşa cum l-a refuzat pe Isus, cei care sunt excluşi şi mor... Atunci când a fost dat în mâinile oamenilor, el n-a găsit o îmbrăţişare, ci o cruce. Totuşi, evanghelia rămâne cuvânt viu şi plin de speranţă: Cel care a fost refuzat, a înviat, este Domnul!
Acum, în această duminică frumoasă, putem să ne întrebăm: Ştiu să recunosc faţa lui Isus în cei mai mici? Mă îngrijesc de aproapele, slujind cu generozitate? Şi îi mulţumesc celui care se îngrijeşte de mine?
Să o rugăm împreună pe Maria, pentru a fi ca ea liberi de laudă deşartă şi prompţi în slujire.
______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori,
Am aflat cu durere că în Honduras a fost ucis Juan Antonio López, delegat al Cuvântului lui Dumnezeu, coordonator al pastoraţiei sociale din Dieceza de Trujillo şi membru fondator al pastoraţiei ecologiei integrale în Honduras. Mă unesc la doliul acelei Biserici şi la condamnarea oricărei forme de violenţă. Sunt aproape de cei care văd călcate în picioare propriile drepturi elementare şi de cei care se angajează pentru binele comun ca răspuns la strigătul săracilor şi al pământului.
Vă salut pe voi toţi, credincioşi din Roma şi pelerini din Italia şi din atâtea ţări. Îndeosebi, salut ecuadorienii rezidenţi în Roma care o celebrează pe Sfânta Fecioară Maria a Cisne! Salut corul "Teresa Enríquez de Torrijos" din Toledo, grupul de familii şi copii din Slovacia şi credincioşii mexicani.
Salut participanţii la marşul de sensibilizare cu privire la condiţiile deţinuţilor. Trebuie să lucrăm pentru ca deţinuţii să fie în condiţii de demnitate. Fiecare poate să greşească. A fi deţinut este pentru a relua după aceea o viaţă cinstită. Salut delegaţia venită cu ocazia Zilei bolnavilor de ataxie şi Asociaţia "La Palma" din Castagnola di Massa.
Fraţilor şi surorilor, să continuăm să ne rugăm pentru pace. Din păcate, pe fronturile de război tensiunea este foarte ridicată. Să se asculte glasul popoarelor, care cer pace. Să nu uităm martirizata Ucraina, Palestina, Israelul, Myanmarul, atâtea ţări care sunt în război. Să ne rugăm pentru pace.
Urez tuturor o duminică frumoasă. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
