„Sfântul Francisc rămâne un model pentru toți pentru că trăiește evanghelia și, din moment ce evanghelia este un mesaj valabil pentru totdeauna, sfântul rămâne și el relevant”. Aceasta a declarat pentru mass-media vaticane fratele Marco Moroni, custodele Sacrului Convent din Assisi, unde, după novena de pregătire pentru sărbătoarea sfântului Francisc, celebrările încep sâmbătă, 3 octombrie 2026, culminând duminică, 4 octombrie, cu Liturghia solemnă.
Sărăcuțul – explică fratele Moroni – se oprește în viața sa asupra unor teme umane și sociale universale, precum sărăcia și minoritatea, ceea ce nu înseamnă să te simți superior față de ceilalți, ci „să fii ultimul dintre toți și supus tuturor”. O temă care „este relevantă și astăzi, într-o lume în care lucrurile merg în direcția opusă”. În schimb, Francisc, cu mesajul său, devine el însuși „o provocare”, contestând această mentalitate.
O altă parte a moștenirii lăsate de Sărăcuțul din Assisi are legătură cu relația sa cu creația. „Francisc – continuă fratele Marco – când vorbește despre creaturi, le vede ca pe surori și frați, pentru că înțelege că acestea provin din aceeași iubire, din voința Tatălui care iubește pe toți. Ceea ce numim lumea sau natura pentru Francisc este creație, iar creația se referă direct la Creator”. Prin urmare, creația nu poate fi pur și simplu un produs care să fie folosit de un homo faber care construiește și exploatează, ci este ceva „pe care îl moștenim și pentru care suntem responsabili”. Acest lucru este ceva ce Papa Francisc însuși a subliniat deja în Laudato si’ când a vorbit despre ecologia integrală. „Sfântul Francisc nu este un ecologist – subliniază fratele Marco – ci un om impregnat de conștiința de a fi creatură și de a fi primit un dar imens de cultivat și protejat”. O protecție care, pe de o parte, înseamnă grijă extremă și, pe de altă parte, înseamnă și „cultivare”, astfel încât această grădină, acest dar de la Dumnezeu, să poată înflori. „Problema de astăzi – explică fratele – este că probabil abuzăm de resursele lumii și, prin urmare, de creație. Avem nevoie de un nou pact, trebuie să construim o nouă relație”.
Mesajul lui Francisc privind relațiile dintre state și relațiile umane este, de asemenea, extrem de actual. Potrivit custodelui Sacrului Convent din Assisi, întâlnirea sa cu sultanul al-Malik al-Kamil este un exemplu în acest sens, „traducând gândurile lui Francisc despre pace, dialog și acceptare în gesturi concrete, întruchipând o viziune a credinței care respinge logica puterii și a forței”. Într-adevăr, Sărăcuțul trăiește pe deplin fraternitatea, recunoscându-și frații și surorile drept creaturi care trebuie iubite și nu suprimate, iar pământul ca un loc comun de locuit, nu de luat de la alții. În frații și surorile încredințați lui, afirmă fratele Marco, se realizează construcția casei comune. „Politica – mai continuă el – trebuie astăzi să recupereze această atenție față de binele comun, o temă pe care Papa Leon o abordează și el foarte eficient în enciclica sa Magnifica humanitas”. Realizarea fraternității rămâne dificilă deoarece „sentimentul uman duce foarte adesea la opresiune”, dar „trebuie să spunem în schimb că, în primul rând, există fiecare bărbat, fiecare femeie, fiecare frate, fiecare soră, care trebuie să fie capabil să trăiască în cel mai bun mod posibil”. Numai așa nu vom mai folosi „vocabularul războiului, ci vom avea nevoie de vocabularul coexistenței, al păcii fraternității”, acela „al dezarmării totale”.
Maurizio Giannella
(După L’Osservatore Romano, 3 octombrie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
